Guvernul urmărește astfel să închidă ceea ce consideră „zone gri” de evitare a impozitării, dar experții avertizează că efectele pot lovi în organizații civice, fundații caritabile și chiar persoane fizice fără activitate economică constantă.
Contribuabilii „pasivi”, trecuți în revistă: obligații declarative și riscuri de impunere forfetară
Una dintre modificările prevăzute în proiectul de lege vizează în mod direct persoanele fizice înregistrate în sistemul fiscal, dar care nu au declarat venituri ani la rând. Noile reglementări – potrivit unui articol nou introdus după articolul 97 din Codul fiscal – obligă aceste persoane să:
actualizeze anual statutul fiscal (activ/pasiv);
completeze declarația unică cu venituri „zero” în lipsa activității;
justifice sursa cheltuielilor în cazul în care apar tranzacții suspecte (conturi bancare, carduri, investiții etc.).
În lipsa acestor clarificări, ANAF ar putea aplica o impunere forfetară bazată pe estimări, ceea ce deschide calea unor litigii și abuzuri administrative.
ONG-urile și fundațiile: raportare fiscală extinsă, scutiri eliminate
În privința entităților non-profit, proiectul prevede modificări importante la regimul fiscal al asociațiilor, fundațiilor, federațiilor și cultelor religioase, inclusiv:
eliminarea unor scutiri de la plata impozitului pe venit pentru activități economice derulate în paralel cu obiectul de activitate principal;
obligativitatea depunerii declarației de beneficiari reali, sub sancțiunea suspendării activității;
introducerea unor plafonări pentru sponsorizări deductibile, ceea ce afectează indirect și companiile donatoare.
Mai mult, dacă veniturile economice ale unei organizații depășesc 50% din totalul veniturilor, aceasta ar putea fi reclasificată automat ca entitate impozabilă – pierzând regimul fiscal preferențial. Această modificare lovește în special în asociațiile din zona culturală, educațională, sportivă sau socială, care obțin venituri din bilete, cursuri, produse sau servicii conexe.
Justificarea Guvernului: închiderea zonelor de evitare fiscală
Executivul justifică aceste măsuri prin nevoia de „egalitate în sarcina fiscală” și de combatere a utilizării abuzive a unor forme juridice pentru evitarea impozitării. Oficialii din Ministerul Finanțelor susțin că unele ONG-uri ar fi acționat de facto ca firme, dar au beneficiat de scutiri fiscale. De asemenea, în cazul contribuabililor pasivi, ANAF susține că aceștia pot deveni canale de fugitivitate fiscală, folosind conturi bancare fără a declara venituri.
Criticii, în schimb, atrag atenția că statul confundă evitarea legală cu evaziunea, și că aceste măsuri ar putea distruge structuri esențiale pentru societatea civilă, mai ales în zonele unde statul nu are prezență: rural, medii defavorizate, educație alternativă sau asistență socială.
Cine va fi afectat?
Direct, vor fi afectate:
persoane fizice fără venituri declarate, dar cu tranzacții în cont;
ONG-uri cu activitate economică complementar activității non-profit;
companii care sponsorizează activ în domenii sociale și culturale;
fundații de familie și organizații religioase cu venituri din exploatare de terenuri, imobile sau servicii.
Pe termen lung, măsurile pot duce la scăderea numărului de sponsorizări, închiderea unor ONG-uri locale și retragerea unor entități din proiecte sociale vitale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.