O resursă esențială care ne scapă printre degete

Simona Haiduc |
Data publicării:
Nisip / FOTO: Freepik
Nisip / FOTO: Freepik

China și India sunt cei mai mari producători 

Nisipul este, din punct de vedere al volumului, a doua cea mai exploatată resursă naturală din lume, după apă. Conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE), în fiecare an sunt extrase sau produse aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip, pietriș și rocă măcinată.

„Este echivalentul construirii, în fiecare an, a unui zid de 27 de metri înălțime și lățime de-a lungul întregii linii a Ecuatorului”, explică Pascal Peduzzi, responsabil de date în cadrul PNUE la Geneva.

Utilizarea nisipului s-a triplat în ultimele două decenii din cauza urbanizării accelerate, a creșterii populației, a expansiunii economice și a schimbărilor climatice, arată raportul PNUE „Nisip și sustenabilitate: 10 recomandări strategice pentru a evita o criză”.

La ce este folosit nisipul?

Nisipul și pietrișul sunt materiile prime esențiale pentru fabricarea betonului: un metru cub de beton conține peste o tonă de nisip și pietriș.

Pentru construcția unei case sunt necesare între 100 și 300 de tone de nisip și pietriș, iar un kilometru de autostradă necesită aproximativ 30.000 de tone, deoarece nisipul este un element esențial în realizarea stratului de asfalt al drumurilor.

De asemenea, nisipul este utilizat pentru filtrarea apei în stațiile de epurare sau în procesul de poldare, prin care se câștigă terenuri noi din mare.

Un material esențial pentru industrie

Nisipul joacă un rol crucial și în industrie: sticla este formată în proporție de 70% din nisip. Acesta este, de asemenea, utilizat în fabricarea produselor cosmetice, a detergenților și reprezintă baza pentru producerea siliconului, un material esențial în tehnologie și electronică.

Unde se extrage nisipul?

Peste jumătate din nisipul utilizat la nivel global este destinat sectorului construcțiilor. Însă, din cauza proprietăților lor fizico-chimice, boabele de nisip din deșert sunt prea netede și prea rotunde, fiind astfel improprii pentru industria construcțiilor.

Astfel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost nevoite să importe nisip din Australia pentru a realiza proiecte de infrastructură de mare anvergură, precum cele din Dubai.

Majoritatea nisipului utilizat provine din cariere terestre, din albiile râurilor și fluviilor, din exploatări costiere pe plaje sau din extracția marină, realizată cu ajutorul unor nave specializate numite „dragi de nisip”.

China și India, giganții nisipului

China și India sunt cei mai mari producători de nisip din lume. Dintr-o producție globală anuală de aproximativ 12 miliarde de tone (excluzând pietrișul și rocile măcinate), China extrage aproximativ 7 miliarde de tone pe an, iar India puțin sub un miliard de tone. Pe locul trei se află Statele Unite, cu o producție de sub 300 de milioane de tone (conform datelor din 2018 ale studiului universitar belgian „Mapping Global Sand”).

O resursă abundentă, dar limitată

Deși nisipul pare a fi o resursă inepuizabilă, cantitățile exploatabile sunt limitate, mai ales în fața unei cereri globale aflate în continuă creștere. Formarea nisipului de pe plaje necesită mii sau chiar milioane de ani, iar în prezent ritmul extracției depășește capacitatea sa naturală de regenerare.

În anumite regiuni ale lumii, exploatarea excesivă a nisipului a condus deja la dezastre ecologice. În delta Mekongului, extragerea necontrolată a provocat o eroziune accelerată a malurilor. În Maroc, traficul ilegal de nisip a transformat unele plaje în peisaje stâncoase.

Pentru a proteja această „resursă crucială”, Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (PNUE) recomandă reglementări mai stricte și implementarea unor alternative sustenabile, precum transformarea reziduurilor miniere în pietriș și nisip.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9761
Diferența 0.0002
Zi precendentă 4.9759
USD
Azi 4.7849
Diferența 0.0006
Zi precendentă 4.7843
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9761 RON
USD flag1 USD = 4.7849 RON
GBP flag1 GBP = 5.9466 RON
CHF flag1 CHF = 5.2707 RON
AUD flag1 AUD = 2.9790 RON
DKK flag1 DKK = 0.6668 RON
CAD flag1 CAD = 3.3203 RON
HUF flag1 HUF = 0.0122 RON
JPY flag1 JPY = 0.0310 RON
NOK flag1 NOK = 0.4231 RON
SEK flag1 SEK = 0.4340 RON
XAU flag1 XAU = 427.4000 RON
Monede Crypto
1 BTC = 503478.52RON
1 ETH = 15538.96RON
1 LTC = 619.41RON
1 XRP = 14.98RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: Error% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.93%
6 luni: 5.97%
12 luni: 5.99%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17013.030.05%
BET-BK3193.06-0.02%
BET-EF924.14-0.03%
BET-FI62958.960.93%
BET-NG1228.45-0.03%
BET-TR37516.560.05%
BET-TRN36466.020.05%
BET-XT1467.600.10%
BET-XT-TR3181.400.10%
BET-XT-TRN3098.890.10%
BETAeRO885.200.27%
BETPlus2513.370.03%
RTL37916.880.08%

Opinii

Profesorul de economie Mircea Coșea
Profesorul Mircea Coșea

Reducerea personalului bugetar: soluție sau populism? Mircea Coșea explică ce este greșit

Profesorul de economie Mircea Coșea oferă o...

Muncitor uzină siderurgică / sursa foto: Freepik.com

UGIR: Privatizările necontrolate pot expune România la riscuri pe termen lung

Apărarea, energia, resursele minerale,...


POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2025 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
NoMy - smt4.5.3
pixel