EXCLUSIV Fabrica ce trebuia să salveze lâna României rămâne blocată. Ministerul nu spune ce obligații a încălcat investitorul

Proiectul fabricii de procesare a lânii de la Făgețelu, una dintre cele mai mari investiții anunțate în ultimii ani pentru valorificarea unei resurse pe care România o exportă ieftin sau o pierde în afara circuitului economic, rămâne blocat. Ministerul Economiei confirmă că a retras acordul de finanțare după ce ar fi constatat încălcarea unor clauze contractuale, însă nu precizează care au fost aceste clauze, când a fost emis actul de revocare și ce probleme concrete au fost identificate.

Instituția mai arată, într-un răspuns transmis la solicitarea DCBusiness, că nu a plătit nicio sumă companiei Eco Partnersheep Insulation SA. Proiectul obținuse aprobarea unui ajutor de stat de 182.059.200 de lei.

Răspunsul ministerului lasă însă fără explicație întrebarea esențială: de ce a fost blocată investiția care ar fi putut transforma lâna românească în materiale izolatoare, lanolină și fertilizanți, într-o țară care produce anual peste 25.000 de tone de lână, dar nu știe cu exactitate cât procesează și cât abandonează?

Ministerul invocă „clauze contractuale specifice”, dar nu le identifică

DCBusiness a solicitat Ministerului Economiei să precizeze motivele concrete care au dus la revocarea acordului de finanțare, obligațiile încălcate de beneficiar, data deciziei, verificările efectuate și eventualele termene acordate companiei pentru remedierea problemelor.

Ministerul a răspuns că măsura a fost luată „ca urmare a analizării stadiului de implementare a proiectului și a constatării nerespectării unor clauze contractuale specifice din cadrul schemei de ajutor de stat”.

Instituția nu a indicat însă care au fost clauzele încălcate și nici ce obligații nu ar fi fost îndeplinite de Eco Partnersheep Insulation SA.

Ministerul s-a limitat să precizeze că „toate procedurile administrative prealabile s-au derulat cu respectarea cadrului legal aplicabil”.

Nu au fost comunicate nici concluziile controalelor, nici datele notificărilor transmise beneficiarului și nici informații despre existența unui termen în care societatea ar fi putut remedia neregulile constatate.

Nici data revocării nu a fost comunicată

DCBusiness a cerut și data exactă la care a fost luată decizia de revocare, precum și numărul și natura actului administrativ prin care aceasta a fost dispusă.

Ministerul nu a furnizat aceste informații.

Instituția a precizat doar că notificarea de revocare a fost emisă în conformitate cu regulile schemei de ajutor de stat, în baza HG nr. 959/2022 și a acordului de finanțare, fiind comunicată beneficiarului „la data adoptării acesteia”.

Prin urmare, răspunsul nu permite stabilirea datei la care finanțarea a fost retrasă și nici identificarea documentului administrativ care a produs acest efect.

Documentele sunt refuzate pe motiv că ar conține secrete comerciale

Ministerului Economiei i-au fost solicitate, în măsura în care nu conțin informații exceptate de la accesul public, acordul de finanțare, decizia de revocare, nota care a fundamentat retragerea banilor, rapoartele de control și corespondența prin care compania a fost informată despre eventualele neîndepliniri.

Instituția a refuzat transmiterea documentelor, invocând articolul 12 din Legea nr. 544/2001.

Potrivit ministerului, documentele tehnice, notele de control, corespondența și informațiile din dosarul de finanțare conțin date privind activitatea comercială și financiară a societății, iar divulgarea acestora ar putea afecta concurența loială.

Ministerul susține, de asemenea, că unele dintre înscrisuri fac parte dintr-un dosar administrativ care privește un litigiu încă nesoluționat definitiv.

Răspunsul nu explică însă de ce informațiile de interes public nu au putut fi separate de eventualele secrete comerciale și comunicate într-o formă anonimizată sau parțială.

În special, nu este precizat de ce denumirea obligației contractuale presupus încălcate, data revocării și numărul actului administrativ nu pot fi făcute publice fără divulgarea datelor comerciale ale beneficiarului.

Revocarea nu a fost rezultatul unei reevaluări generale

Unul dintre puținele elemente clarificate de Ministerul Economiei este că retragerea finanțării nu a fost determinată de o reevaluare generală a schemei instituite prin HG nr. 959/2022.

Ministerul arată că actele de revocare emise pentru proiectele finanțate prin această schemă au avut la bază analize individuale, realizate în funcție de gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate de fiecare beneficiar.

Această precizare este importantă deoarece, în aceeași perioadă, finanțările acordate mai multor proiecte selectate în cadrul programului au fost revocate.

În cazul fabricii de la Făgețelu, rezultă că ministerul susține că au existat probleme proprii proiectului Eco Partnersheep Insulation SA. Instituția continuă însă să nu spună ce probleme au fost constatate.

Niciun leu nu a fost plătit companiei

Ministerul Economiei confirmă că, până la data răspunsului, nu fusese efectuată nicio plată către Eco Partnersheep Insulation SA.

„Din bugetul ministerului nu au fost efectuate plăți sau deconturi către societatea Eco Partnersheep Insulation SA”, se arată în răspuns.

Prin urmare, retragerea acordului nu a presupus recuperarea unor bani deja transferați companiei. Ajutorul de stat fusese aprobat, dar nu fusese plătit.

Valoarea finanțării aprobate pentru proiect era de 182.059.200 de lei. Ministerul nu a comunicat valoarea totală actualizată a investiției și nici contribuția proprie pe care trebuia să o asigure beneficiarul, deși aceste informații au fost solicitate.

Ministerul continuă disputa în instanță

Eco Partnersheep Insulation SA a contestat retragerea finanțării, iar în aprilie 2026 Curtea de Apel a anulat două dintre documentele prin care Ministerul Economiei dispusese revocarea ajutorului de stat.

Hotărârea nu a însemnat plata automată a finanțării și nici reluarea imediată a proiectului. Fabrica a rămas nefinalizată, iar efectele soluției depind de rezultatul definitiv al litigiului.

Întrebat dacă a atacat hotărârea și ce va face dacă soluția favorabilă investitorului va rămâne definitivă, Ministerul Economiei a precizat că exercită „toate căile legale de atac” pentru apărarea intereselor statului.

Instituția nu a comunicat însă stadiul exact al dosarului sau calea de atac exercitată.

Ministerul afirmă că se va conforma unei hotărâri judecătorești definitive, în condițiile și termenele stabilite de instanță. Nu spune dacă, într-un asemenea scenariu, acordul de finanțare va fi reactivat și nici dacă banii necesari mai sunt disponibili.

Statul pasează viitorul fabricii către investitor

Răspunsul este rezervat și în privința șanselor ca fabrica să mai fie construită.

Ministerul Economiei arată că dezvoltarea capacităților de procesare a lânii depinde „exclusiv de managementul și de fluxurile de finanțare atrase de operatorii economici privați”.

Instituția adaugă că investitorii pot solicita finanțare prin alte programe guvernamentale sau fonduri administrate de minister, dacă respectă criteriile de eligibilitate.

Ministerul nu anunță însă o soluție concretă pentru continuarea proiectului de la Făgețelu și nu indică un program prin care investiția ar putea fi finanțată în actuala sa formă.

Mesajul transmis este că societatea trebuie să caute alte surse de bani, în timp ce ministerul continuă procesul privind retragerea ajutorului deja aprobat.

Fabrica urma să transforme lâna în produse cu valoare adăugată

Fabrica dezvoltată în satul Chilia, comuna Făgețelu, județul Olt, urma să aibă o hală de peste 12.000 de metri pătrați.

Proiectul prevedea instalarea a trei linii pentru spălarea lânii brute, două linii pentru producerea materialelor nețesute, instalații pentru extragerea lanolinei, precum și capacități de peletizare, compostare și tratare a apei.

Lâna urma să fie transformată în materiale termoizolante și fonoizolante destinate construcțiilor și industriei auto. Din procesare ar fi rezultat și lanolină, utilizată în industria cosmetică și farmaceutică, precum și fertilizanți organici.

Investitorul estima crearea a cel puțin 114 locuri de muncă.

Compania obținuse autorizația de construire în 2023, iar în 2024 fuseseră atribuite contracte pentru liniile tehnologice și pentru proiectarea și execuția fabricii, potrivit informațiilor documentate anterior de DCBusiness.

România exportă materia primă ieftin

Blocarea proiectului apare într-un moment în care România continuă să producă anual peste 25.000 de tone de lână, fără să dispună de o capacitate industrială suficientă pentru valorificarea întregii cantități.

În 2025, producția a fost de 25.283 de tone. Statisticile disponibile nu arată însă câtă lână a fost comercializată, colectată, procesată, depozitată sau abandonată.

O analiză anterioară DCBusiness a arătat că România a exportat în 2025 aproximativ 6.893 de tone de lână necardată și nepieptănată, pentru numai 2,42 milioane de euro. Valoarea medie declarată a fost de aproximativ 35 de eurocenți pentru un kilogram.

Datele aferente anului 2024 arată și mai clar pierderea de valoare. Lâna brută a reprezentat aproape 45% din cantitatea exporturilor românești încadrate în capitolul vamal care include lâna și produsele din lână, dar numai aproximativ 1,4% din valoarea acestora.

România exportă astfel cantități importante de materie primă la prețuri reduse, în timp ce produsele cu un grad mai mare de prelucrare generează cea mai mare parte a valorii comerciale.

România pierde nu doar lâna, ci și șansa de a o industrializa

Primele două materiale din seria DCBusiness au arătat două probleme majore.

Prima este dispariția unei mari părți a lânii din evidențele economice după momentul producției. Statul știe câtă lână este obținută în ferme și câtă trece prin vamă, dar nu știe câtă este colectată, procesată, stocată sau abandonată.

A doua problemă este valoarea redusă obținută prin exportul materiei prime, în condițiile în care România are puține capacități industriale capabile să transforme lâna în produse finite.

Răspunsul Ministerului Economiei adaugă acum o a treia problemă: investiția care putea crea o capacitate importantă de prelucrare este blocată într-un litigiu, iar instituția care a retras ajutorul de stat nu comunică public abaterea concretă pe care i-o impută investitorului.

Ministerul confirmă că finanțarea de peste 182 de milioane de lei nu a fost plătită și că viitorul fabricii depinde de investitor, de sursele alternative de finanțare și de soluția definitivă a instanței.

În lipsa unor explicații complete și a unei soluții industriale, România continuă să producă lână, să exporte o parte din aceasta la câteva zeci de eurocenți pe kilogram și să piardă valoarea care ar putea fi creată prin procesare în țară.

Citește și: Comoara care se pierde: De ce România risipește anual 25.000 de tone de lână?