Decizia BNR va veni, azi în ședința de politică monetară, pe fondul unui context economic complex și volatil, unde atât presiunile interne cât și cele externe trebuie luate în considerare.

Perspectivele economiștilor privind politica monetară

Potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg, 12 din 20 de economiști sugerează că BNR ar putea decide să nu mai continue relaxarea monetară. Aceasta ar fi o schimbare de direcție după ce, în luna iulie, BNR a efectuat prima reducere a ratei de bază din ultimii trei ani. Cu toate acestea, restul economiștilor sunt de părere că ar putea fi anunțată o nouă reducere cu un sfert de punct procentual a dobânzii cheie, care se situează la 6,75%, aceeași valoare cu cea din Ungaria, fiind astfel cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Decizia finală urmează să fie comunicată miercuri, la București.

Impactul piețelor globale și contextul inflației

Majoritatea previziunilor economice pentru reducerea ratei dobânzilor au fost realizate înainte de recenta prăbușire a piețelor globale. În România, inflația a încetinit la un nivel anual de 4,9% în iunie, cel mai scăzut din 2021, ceea ce ar putea sugera un spațiu pentru o relaxare monetară. Cu toate acestea, alegerile generale și prezidențiale programate pentru sfârșitul acestui an prezintă riscuri fiscale semnificative, în contextul în care Uniunea Europeană prognozează un deficit bugetar de până la 7% din PIB.

Valentin Tătaru, economist la ING Bank din București, consideră că există argumente solide atât pentru menținerea ratelor actuale, cât și pentru o nouă reducere. "Găsim argumente credibile atât pentru menținerea ratelor, cât și pentru reducerea lor pentru a doua oară consecutiv", a declarat Tătaru, adăugând că se așteaptă ca ratele să fie menținute la această reuniune, cu o posibilă reducere în noiembrie.

Comparativ cu alte țări din regiune

România nu este singura țară din regiune care se confruntă cu această dilemă. Polonia, Ungaria și Cehia au început procesul de relaxare a politicii monetare mai devreme, reducând ratele dobânzilor de mai multe ori în ultimul an. Autoritățile monetare din Ungaria planifică încă una sau două reduceri de un sfert de punct procentual în acest an, în timp ce banca centrală din Polonia ar putea menține ratele neschimbate până în 2026 din cauza temerilor continue privind inflația.

În România, presiunile asupra prețurilor ar putea reveni anul viitor dacă guvernul va crește taxele pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a se conforma angajamentelor față de Uniunea Europeană. Banca centrală urmează să aprobe miercuri o prognoză actualizată privind inflația, care va oferi un indiciu important despre direcția viitoare a politicii monetare.

Decizii bazate pe date economice actualizate

Din perspectiva politicilor economice, ciclul economic actual pare să impună decizii bazate pe oportunități identificate prin date actualizate, mai degrabă decât pe un ciclu de relaxare predeterminat. "Din perspectiva elaborării politicilor, acest tip de ciclu economic pare mai degrabă în concordanță cu acționarea în funcție de o fereastră de oportunitate în funcție de date decât cu angajarea într-un ciclu de relaxare ca la carte", a explicat Tătaru.

Astfel, Banca Națională a României se află într-o poziție delicată, necesitând o evaluare atentă a riscurilor și oportunităților înainte de a lua o decizie finală. Piețele globale și contextul intern vor juca un rol crucial în determinarea direcției politicii monetare, iar decizia de miercuri va fi urmărită cu atenție de economiști și investitori deopotrivă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.