Fostul ministru Sebastian Burduja, în prezent consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, solicită oficial blocarea operațiunii și cere ca dosarul să fie analizat de Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD), cu avize din partea SRI și SIE, precum și printr-un raport de specialitate. Tranzacția include două fabrici — la Cluj-Napoca și Târgu Mureș — și aproximativ 400 de angajați.

„Nu este o simplă afacere privată, ci un paravan pentru influență politică”

Burduja avertizează că Sándor Csányi, considerat cel mai bogat om de afaceri din Ungaria și un apropiat al premierului Viktor Orbán, nu poate fi tratat ca un simplu investitor. „Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. (…) O investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat acesta.

El mai atrage atenția asupra unor aspecte geopolitice delicate, precum legăturile „structurale” ale lui Csányi cu Republica Populară Chineză sau implicarea unor entități controlate de acesta în susținerea stabilității financiare a Federației Ruse, fapte care ar putea genera riscuri asimilabile celor vizate de legislația privind securitatea națională.

Ungaria a blocat o tranzacție similară pe motive de securitate alimentară

Cazul Napolact vine în contextul în care, în Ungaria, Guvernul a blocat recent vânzarea companiei de lactate Alföldi Tej Kft către un investitor străin, invocând riscuri pentru securitatea aprovizionării, creșterea prețurilor și dispariția unor branduri locale.

Citește și: Bursa de Valori București: DN AGRAR crește profitul și atrage investitorii

Autoritățile de la Budapesta au considerat că transferul unei companii care gestionează aproape o cincime din laptele crud din Ungaria ar vulnerabiliza piața internă și ar slăbi controlul statului asupra unui sector strategic. Aceleași temeri privind identitatea locală și securitatea alimentară sunt ridicate acum și în România, având în vedere importanța Napolact pe piața locală.

Simboluri revizioniste și risc de concurență neloială

Burduja a mai reamintit că Sándor Csányi, în calitate de președinte al Federației Maghiare de Fotbal și vicepreședinte al UEFA și FIFA, a inițiat personal demersuri pentru a permite afișarea simbolului „Ungariei Mari” la meciuri internaționale, un gest pe care îl consideră „o sfidare la adresa Constituției României”.

Totodată, el avertizează că Bonafarm ar putea folosi influența politică de care beneficiază în Ungaria pentru a obține avantaje necuvenite pe piața românească, afectând ordinea publică economică și încălcând regulile concurenței loiale.

„Infrastructura agricolă și securitatea alimentară figurează printre domeniile de competență ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar această achiziție trebuie tratată ca un posibil risc la adresa securității și ordinii publice”, a conchis Burduja.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.