Judecătorii au decis că problema invocată ține de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele de judecată, nu de controlul constituționalității.
Ce prevedea articolul contestat
Excepția viza art. 163 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind insolvența, conform căruia „Contul de insolvență (...) nu va putea fi în niciun mod indisponibilizat prin nicio măsură de natură penală, civilă sau administrativă”. Societatea Vest Energo — aflată într-un proces penal — a susținut că acest articol devine neconstituțional dacă este interpretat ca aplicabil și în perioadele de observație sau reorganizare, nu doar în faza de faliment.
Compania a susținut că s-ar ajunge astfel la o situație în care sumele provenite din infracțiuni nu pot fi poprite, ceea ce ar limita posibilitatea reparării prejudiciilor penale și ar încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate, garantate de Constituție.
Ce a decis Curtea: inadmisibilitate, nu neconstituționalitate
CCR a respins cererea, arătând că argumentele aduse de companie privesc modul în care o instanță de judecată interpretează și aplică legea în cauzele concrete, nu conținutul neconstituțional al normei în sine. Curtea a subliniat că interpretarea legii în funcție de faza procedurii de insolvență este exclusiv atribuția instanțelor — fie penale, fie civile, fie comerciale — iar instanța de contencios constituțional nu are competența de a interveni în acest sens.
De asemenea, CCR a reamintit că a mai respins, într-o decizie similară din 2011 (Decizia nr. 878/2011), o excepție privind indisponibilizarea conturilor în cursul procedurii de insolvență, tocmai pentru că era vorba de aplicarea unei norme în contextul unui proces judiciar, nu de o contradicție directă cu textul Constituției.
Contextul juridic: ce este contul unic de insolvență
Contul unic de insolvență este deschis imediat după declararea insolvenței unei firme și este singurul canal legal prin care debitorul își poate gestiona plățile. Conform legii, nicio altă măsură — penală, civilă sau administrativă — nu poate afecta disponibilitățile din acest cont, tocmai pentru a asigura coerența și prioritizarea plăților conform planului de reorganizare sau tabelului de creanțe.
În motivarea deciziei, Curtea a arătat că stabilirea etapelor în care o poprire ar fi permisă, asupra căror sume și în ce condiții, excede cadrul controlului de constituționalitate și revine instanțelor implicate în cauza concretă.
CCR: Nu interpretăm legea în locul instanțelor
În concluzie, Curtea a declarat excepția ca fiind inadmisibilă, deoarece solicitarea formulată de Vest Energo presupunea o interpretare a momentului în care dispozițiile privind protecția contului unic devin sau nu aplicabile — operațiune ce revine în exclusivitate instanței de fond și, eventual, instanțelor de control judiciar.
Decizia este definitivă și general obligatorie
Decizia a fost pronunțată în unanimitate de voturi, în ședința din 27 martie 2025, și publicată în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 iulie 2025. Ea va fi comunicată Judecătoriei Sectorului 6 București — Secția penală, unde este în curs dosarul în care a fost ridicată excepția.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.