Consumul și investițiile nu mai țin economia pe linia de plutire. Exporturile și industria trag în jos PIB-ul, în timp ce liberalizarea prețurilor la energie amenință cu o inflație de două cifre în semestrul doi
ING Bank și-a revizuit prognoza privind creșterea economică a României pentru 2025, reducând estimarea de la 1,2% la doar 0,8%, potrivit unei analize publicate vineri, 6 iunie. Decizia vine după ce datele oficiale privind PIB-ul pe primul trimestru au confirmat o stagnare la nivel trimestrial și o creștere anemică de doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2024.
Un început de an slab și perspective nesigure
Economia românească se confruntă cu un început de an fragil, în care consumul privat și investițiile rămân singurii piloni de susținere, în timp ce exporturile au anulat aproape în totalitate aceste contribuții pozitive. Pe partea de ofertă, industria reprezintă principalul factor negativ, în timp ce construcțiile și taxele nete au avut un rol ușor compensator. Agricultura și serviciile au avut o contribuție neutră.
Potrivit ING, perspectivele pentru restul anului sunt întunecate de pachetul de consolidare fiscală anunțat de Guvern, care ar putea reduce și mai mult consumul și investițiile private. În plus, liberalizarea pieței de energie electrică, programată pentru iulie 2025, riscă să genereze o creștere accentuată a costurilor energetice, ceea ce ar putea împinge inflația spre pragul de 6% în a doua jumătate a anului.
Inflația și taxele amenință cu noi blocaje
În analiza semnată de Valentin Tătaru, economist-șef ING România, se subliniază că "semnalele timpurii indică o majorare de două cifre a prețurilor la electricitate", ceea ce va afecta puterea de cumpărare și, implicit, va accentua stagnarea economică.
Cu toate acestea, instituția își păstrează prognoza de creștere pentru 2026 la 2,2%, mizând pe o eventuală redresare a investițiilor, în special cele finanțate din fonduri europene, și pe o campanie agricolă mai bună.
Trei motoare economice: consum, investiții UE și agricultură
ING subliniază că, în lipsa altor stimuli economici, singurele surse de susținere a economiei ar putea rămâne:
investițiile legate de fonduri europene,
un sezon agricol favorabil
și, într-o mai mică măsură, consumul rezidual al populației.
În lipsa acestora, riscurile sunt "în continuare înclinate în jos", se arată în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.