Deficitul scade ca procent, dar nu în valoare absolută

Potrivit execuției bugetare aferente perioadei 1 ianuarie – 31 martie 2025, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la -43,65 miliarde de lei, echivalentul a -2,28% din PIB, în scădere față de aceeași perioadă din 2024, când se înregistra o valoare similară în cifre absolute, dar un procent mai mare din PIB, de aproximativ -2,5%. Diferența este dată de creșterea PIB-ului nominal, care a urcat la 1.912 miliarde de lei, față de 1.764 miliarde lei în martie 2024.

Această scădere relativă a deficitului vine însă într-un context de creștere a cheltuielilor, ceea ce arată că presiunea pe finanțele publice nu a fost diminuată structural, ci doar atenuată temporar prin dinamica economică.

Dobânzile la datorie – o presiune tot mai vizibilă

Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale din execuția bugetară îl reprezintă creșterea explozivă a cheltuielilor cu dobânzile, care au ajuns la 12,5 miliarde lei în primul trimestru din 2025, în creștere cu peste 35% față de perioada similară din anul anterior.

Această dinamică reflectă creșterea accelerată a stocului de datorie publică, dar și condițiile mai scumpe de finanțare în contextul dobânzilor ridicate pe piețele internaționale și al riscurilor fiscale percepute de investitori.

Veniturile fiscale se mențin stabile, dar nu compensează

Veniturile totale ale bugetului general consolidat s-au ridicat la 143,4 miliarde lei în T1 2025, în linie cu cele realizate în perioada similară din 2024 (aproximativ 145 miliarde lei, extrapolat din execuția anuală).

Din total, veniturile fiscale s-au situat la 69,6 miliarde lei, cu o structură dominată de TVA (28,5 miliarde lei), accize (10 miliarde lei) și impozitul pe venit (15,1 miliarde lei). Impozitul pe profit a adus doar 1,55 miliarde lei, semnificativ sub potențialul unei economii aflate într-o fază de creștere nominală.

Cheltuieli masive cu salariile și asistența socială

Statul a cheltuit 42,1 miliarde lei pe salarii și 63,6 miliarde lei pe asistență socială în primele trei luni ale anului. Împreună, aceste două componente reprezintă peste 56% din totalul cheltuielilor curente, consolidând imaginea unui buget extrem de rigid.

În comparație, cheltuielile de capital – adică cele pentru investiții – au fost de doar 13,4 miliarde lei, dintre care o bună parte provin din fonduri europene sau din componenta de împrumut a PNRR.

Fondurile PNRR: ușoară creștere, dar sub așteptări

România a cheltuit peste 7,2 miliarde lei din PNRR (componenta de granturi și împrumuturi) în T1 2025, în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului trecut (aproximativ 6,1 miliarde lei). Cu toate acestea, ritmul de execuție rămâne sub potențial, iar întârzierile în reforme și proiecte mari de infrastructură pot periclita absorbția integrală a fondurilor în perioada următoare.

Concluzie: risc de derapaj bugetar în lipsa corecțiilor

Deși deficitul bugetar raportat la PIB a scăzut ușor, tendințele structurale indică o presiune fiscală în creștere, în special din cauza creșterii costurilor de îndatorare și a rigidității bugetului pe partea de cheltuieli sociale și de personal. Fără măsuri corective, există riscul ca România să depășească din nou țintele de deficit asumate în fața Comisiei Europene, în contextul procedurii de deficit excesiv.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.