Legile au fost adoptate în 19 decembrie de către plenul Camerei Deputaților, dar au fost contestate la Curtea Constituțională de către un grup de deputați ai PNL și USR. Aceștia susțin că plafonarea dobânzilor reprezintă o intruziune neconstituțională între părțile contractante ale creditelor și o încălcare a principiilor economiei de piață. ”Reglementarea propusă înfrânge principiile constituţionale referitoare la libertatea economică, libertatea contractuală, libera concurenţă, dreptul la proprietate privată şi economia liberă de piaţă. În mod efectiv este încălcată Directiva UE 1993/13 în materia protecţiei consumatorilor, care sancţionează clauzele abuzive în contractele dintre consumatori şi profesionişti”, se arată în textul sesizării.

O altă obiecție este legată de faptul că plafonarea dobânzilor nu este însoțită de o bază clară la care să se aplice procentul de plafonare a dobânzii. ”Această neclaritate afectează chiar înțelegerea conținutului normativ, ceea ce face ca acesta să fie neconstituțional”,  afirmă contestatarii legii. Un alt argument este neconstituționalitatea prevederii potrivit căreia banca ce depășește plafoanele permise de lege pierde dreptul de a percepe orice dobândă.

Citește și: Darea în plată, varianta pentru leasing

Opoziția mai reclamă că plafonarea dobânzilor prin lege nu va aduce o îmbunătățire a situației datornicilor băncilor întrucât acestea ar putea transfera costurile suplimentare tot asupra consumatorilor care ar putea chiar fi obligați să ramburseze banii înainte de termenul de scadență. ”Soluţiile juridice promovate sunt de natură a genera situaţii absurde în care chiar consumatorii creditelor riscă să fie prejudiciaţi în urma mecanismului financiar introdus prin modificările legislative, respectiv de a fi puşi în situaţia de a rambursa integral valoarea creditului înainte de scadenţă”, susțin deputații semnatari.

Darea în plată la leasing

Opoziția a contestat și darea în plată la leasing întrucât ar restrânge dreptul de proprietate al celui care dă în folosință un bun altei persoane prin introducerea obligativității unei acțiuni în instanță împotriva celui care nu a plătit pentru dreptul de folosință.

”Apreciem că eliminarea caracterului executoriu al contractului de leasing ar prejudicia grav dreptul finanțatorului de a intra în posesia și folosința propriului bun, pe de o parte, iar pe de altă parte, ar determina indirect creșterea debitului datorat de utilizator.  În plus, prin lipsirea de caracterul executoriu, s-ar încuraja o conduită abuzivă din partea Utilizatorilor, care, deși aflați în situația de neplată care a condus la rezilierea contractului de leasing de către Finanțator, ar beneficia de prerogativa legală de a putea utiliza în continuare bunul proprietatea altuia nestingheriți, deoarece Finanțatorul ar trebui să parcurgă etape care în practică pot dura chiar și 3-4 ani de zile (un litigiu de fond, apel, cale extraordinară) până la obținerea unui titlu executoriu și finalizarea executării silite”, au conchis autorii sesizării la Curte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.