Flight Claim este un serviciu care se adresează pasagerilor când ei se confruntă cu legată de momentul în care au ajuns la destinație: atât ei, cât și bagajele lor. Este vorba de situații în care pasagerii fie au aterizat mai târziu decât era prevăzut, fie au pierdut bagajele, fie au pierdut conexiunile din cauza unor varii motive și multe altele. 

Ramona Colea a spus că nu există neapărat o modă să se vândă mai multe bilete decât locurile existente într-un avion de linie, dar o serie de statistici au arătat că sunt mulți pasageri care, pur și simplu, nu se prezintă la îmbarcare. ”Ideea călătoriei cu avionul este ca aeronava să zboare plin, pentru că numai așa o cursă devine profitabilă. Ca atare, observând că numărul de pasageri este cu 10% mai mic decât numărul de locuri, compania va vinde cu 110% mai multe bilete”, a explicat Ramona Colea. 

Când sunt pasagerii compensați

"Există circumstanţe extraordinare când compania aeriană nu este responsabilă să ofere compensaţii. Vremea este una dintre aceste circumstanţe, dar trebuie să punem mereu în balanţă ce fel de condiţii meteo am avut. Dacă plouă şi aeroportul e deschis, se justifică o întârziere, dar nu se justifică o anulare a zborului. 

Fiecare dintre aceste variabile trebuie puse într-un anumit context. Dacă vorbim de condiţiile meteo de săptămâna trecută de la Atena sau Istanbul, atunci are sens, e de înţeles. Dar dacă a fost o rafală de ploaie, dacă a fost chiar şi zăpadă sau o furtună, dar aeroportul a fost deschis şi s-a putut zbura în câteva ore. Nu am auzit vreodată ca iarna să nu se zboare, sau să nu se zboare pe ploaie. Se pot înţelege situaţii de întârziere, dar nu şi anulări, unde pasagerii sunt abandonaţi în aeroport şi dorm pe jos. Mulţi nu îşi permit să se ducă la un hotel, sunt cu copii după ei, cu bătrâni. De aceea, aceste circumstanţe extraordinare trebuie judecate în măsura a ceea ce s-a întâmplat!", a spus CEO Flight Claim.

Ce fac românii în privința drepturilor lor

Ramona Colea a precizat că, dacă pasagerii stăini își cunosc drepturile, nu același lucru se poate spune și despre români. 

"Statistic vorbind, mai puţin de 10% din pasageri fac ceva în sensul rezolvării unei situaţii neplăcute pe aeroport sau în avion şi asta din cauză că nu-şi cunosc drepturile, iar cei care şi le cunosc nu cred în rezolvarea lor. Din categoria celor care acţionează în acest sens şi fac demersuri, mulţi primesc răspuns negativ sau nu primesc niciun răspuns ori sunt ignoraţi. sau primesc un răspuns foarte tehnic. Şi atunci când compania îţi răspunde în termeni de trafic-management sau care ţin de unioperaţional, pasagerul, care probabil este un profesionist într-un alt domeniu, preferă să nu-şi mai bată capul şi să lase lucrurile cum aşa cum sunt. Şi mai este acea categorie de pasageri care-şi fac o cruce mare şi spun "Bine că am ajuns sănătoşi la destinaţie, dă-le'ncolo de drepturi, altă dată o să fie mai bine." Ăsta e tipul de pasager din România.", a spus Ramona Colea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.