"Președintele Joe Biden a spus fost clar că oferta de energie trebuie să corespundă cererii pentru a susține creșterea economică și pentru a reduce prețurile pentru consumatorii din SUA și din întreaga lume", a declarat Karine Jean-Pierre, purtător de cuvânt al Casei Albe.

Washingtonul a îndemnat cele 13 țări din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și cei 10 aliați ai acestora, care formează Opec+, să crească producția pentru a reduce prețurile la energie, care alimentează cea mai mare inflație din ultimele decenii.

În declarația sa, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a subliniat utilizarea "istorică" a rezervelor strategice de petrol ale SUA și plafonarea prețului petrolului rusesc, "convenită cu aliații" pentru a asigura menținerea aprovizionării globale cu petrol, "chiar dacă îl pedepsim pe Putin pentru acțiunile sale". Karine Jean-Pierre a menționat, de asemenea, că Statele Unite și-au majorat producția internă cu peste o jumătate de milion de barili pe zi de la începutul anului.

Țările Opec+ au decis luni să își reducă producția pentru a susține prețurile în fața temerilor de recesiune, fiind pentru prima dată când acest lucru se întâmplă după mai bine de un an de la reducerile drastice făcute din cauza pandemiei Covid-19. 

Reprezentanții celor 13 membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (Opec), condusă de Arabia Saudită, și cei 10 aliați ai acestora, în frunte cu Rusia, au convenit să "revină la cotele din august", cu 100.000 de barili mai puțin decât în septembrie, a precizat alianța cu sediul la Viena într-un comunicat.

Grupul a lăsat o portiță pentru discuții suplimentare înaintea următoarei reuniuni din 5 octombrie, "pentru a răspunde, dacă este necesar, la evoluțiile pieței". 

"Această reducere simbolică nu este o surpriză reală după zvonurile din ultimele săptămâni", a comentat Caroline Bain, analist la Capital Economics. Ministrul saudit al energiei, Abdelaziz ben Salmane, părea să deschidă ușa, în urmă cu zece zile, la ipoteza unei reduceri, denunțând o piață "căzută într-un cerc vicios de lichiditate scăzută și volatilitate extremă".

Afectate de perspectivele economice globale sumbre, prețurile celor două repere globale ale țițeiului au scăzut în ultimele săptămâni, îndepărtându-se de maximele din martie, de aproape 140 de dolari pe baril.

"Banca centrală a petrolului"

"Această decizie arată că suntem pregătiți să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție", a comentat ministrul saudit într-un interviu acordat agenției financiare Bloomberg. "Vom fi atenți și dinamici pentru a sprijini stabilitatea și eficiența pieței.  Această alianță "înseamnă că se va acționa pentru a susține prețurile dacă acestea s-ar prăbuși", de exemplu în cazul unei reveniri a petrolului iranian, explică Matthew Holland, analist geopolitic la institutul de cercetare Energy Aspects.

Pentru președintele american Joe Biden, care a vizitat Arabia Saudită pentru prima dată în calitate de președinte al SUA la mijlocul lunii iulie pentru a încerca să influențeze strategia Riadului, aceasta este "o lovitură majoră", a declarat Craig Erlam, analist la platforma de tranzacționare OANDA.

El a spus că "daunele politice" cauzate de controversata vizită au fost "o pură risipă", cu un rezultat "mai rău" decât înainte de inițiativă. "Arabia Saudită și Opec sunt 'banca centrală a petrolului'", a declarat Bjarne Schieldrop, analist la banca suedeză SEB. "Și e mai bine să nu încerci niciodată să te lupți cu ei.

Moscova, un pilon al grupului alături de Riad, a declarat că există "multe incertitudini" legate în special de "declarația liderilor G7 privind plafonarea prețului petrolului rusesc", potrivit vicepremierului responsabil cu problemele energetice, Alexander Novak.

O chestiune de "credibilitate".

Un alt factor este eșecul regulat al Opec+ de a-și respecta cotele. "Producția actuală și cotele sunt acum deconectate, așa că este o chestiune de credibilitate", a spus Schieldrop. Se estimează că este cu aproape 3 milioane de barili pe zi sub obiectivele declarate.

În primăvara anului 2020, cartelul a făcut reduceri radicale ca răspuns la prăbușirea cererii cauzată de pandemie. Un an mai târziu, a început să redeschidă porțile, dar cu mare dificultate. Multe țări din acest grup, cum ar fi Angola și Nigeria, nu sunt în măsură să pompeze mai mult petrol din cauza crizelor politice prelungite sau a lipsei de investiții și de întreținere în timpul pandemiei.

Doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite par să aibă capacități de producție neutilizate. Cu toate acestea, analistul notează că Riadul debitează în prezent aproape 11 milioane de barili de petrol pe zi, un nivel pe care nu l-a atins decât de două ori în istoria sa, și doar temporar. "Nivelul actual este cu mult peste nivelul său de confort", a spus Schieldrop.

Citește și Prețul petrolului. În două zile, țițeiul Brent a pierdut 10%

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.