Prețurile la materialele de bază utilizate în industria prelucrătoare - cupru, aluminiu, nichel și oțel - au crescut deja, dar nu la fel de rapid ca și carburanții, energia electrică și produsele alimentare. Dar le vor ajunge din urmă dacă politicienii europeni și americani vor reuși să obțină ceea ce vor. Așa că pregătiți-vă pentru ce e mai rău, scrie specialistul.

Medicamentul s-ar putea dovedi mai rău decât boala în sine

Liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului promit că energia verde - panouri solare, turbine eoliene și mașini electrice - va elibera Occidentul de dependența excesivă de petrol și gaze de Rusia, care va fi și mai mult izolată. Dar medicamentul se va dovedi a fi mult mai rău decât boala în sine, deoarece nivelul uluitor de consum de combustibili fosili de bază în economia verde nu va face decât să alimenteze inflația.

Economia este subminată nu numai de prețurile umflate ale petrolului și gazelor, dar și de costul combustibililor fosili de bază necesari pentru a produce bunuri, de la aparate și computere până la mașini și construcția de locuințe. În timp ce, în cea mai mare parte a istoriei recente, materiile prime au reprezentat doar o mică parte din costul final de producție, situația se schimbă în mod fundamental atunci când prețurile cresc.

Creșterea costurilor de producție

Producerea și stocarea energiei de la turbinele eoliene și panourile solare necesită rezerve uriașe de cupru, nichel, aluminiu, grafit, litiu și alte minerale. O mașină electrică are cu 180 de kilograme mai mult aluminiu și cu 70 de kilograme mai mult cupru decât o mașină convențională. Acest lucru nu poate decât să crească costurile de producție. 

Același lucru este valabil și pentru o serie întreagă de minereuri necesare fabricării a mii de turbine eoliene și milioane de module solare, fără de care planurile ecologice nu vor funcționa. Din păcate, după cum au subliniat Agenția Internațională pentru Energie, dar și alte organizații, oferta de minereuri cheie nu crește suficient de repede. Nici măcar pe aproape. Și aceasta este cheia inflației.

La 24 martie, AIE a convocat un summit la Paris pentru a stabili o strategie de înlocuire a surselor de energie epuizate ale Rusiei și pentru a-și reafirma obiectivele de "decarbonizare". Participanții au desemnat drept prioritate principală "accelerarea" tranziției către energia verde pentru a înlocui hidrocarburile. Accentul sporit pe energia verde a fost susținut de președintele Biden și de președintele Uniunii Europene.

Un deceniu de scumpiri

Privind lucrurile din afara lor, totul pare logic. Creșterile uriașe ale energiei solare și eoliene, combinate cu trecerea la vehicule electrice, vor contribui la înlocuirea combustibililor fosili și la scăderea prețurilor la gaze și petrol. Și, în același timp, vor proteja piețele de inflație ca urmare a consecințelor aprovizionării rusești și a sancțiunilor împotriva Moscovei. Ministrul Energiei, Jennifer Granholm, a declarat acest lucru în deschiderea summitului de la Paris.

Citește și China, decizie îngrijorătoare în noul context geopolitic. Este vorba de armată

Dar, indiferent dacă această strategie este fezabilă sau nu, ea va duce în orice caz la inflație. Și va dura mult mai mult decât inflația alimentelor sau a combustibililor. Anul trecut, economiștii Fondului Monetar Internațional au analizat datele privind mărfurile începând din 1879. Ei au calculat efectul inflaționist al încercării de a satisface cererea de minereuri necesare pentru tranziția ecologică. Și au ajuns la concluzia că prețurile metalelor vor atinge un vârf istoric "pe o perioadă fără precedent de aproximativ un deceniu". FMI a recunoscut, de asemenea, că "modelele de evaluare integrată" a tranziției energetice nu iau în considerare posibilele creșteri de costuri. O escaladare a prețurilor la minerale ar fi un obstacol puternic pentru Rezerva Federală și pentru încercările acesteia de a limita inflația. Dovezile că FMI are dreptate există deja.

Prețul litiului, care este utilizat pe scară largă în bateriile auto și în bateriile de rețea, a crescut cu aproape 1.000% în ultimii doi ani. Prețurile omniprezentelor cupru și nichel au crescut cu 200% și, respectiv, 300% în aceeași perioadă. Aluminiul, al doilea cel mai utilizat metal de pe planetă după minereul de fier, a crescut cu 200% și se tranzacționează la un maxim al ultimilor 30 de ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.