Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA) adoptată vara aceasta de SUA prevede investiţii de 370 de miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice, destinate finanţării construcţiei de uzine, de eoliene şi panouri solare, precum şi achiziţiei de vehicule electrice, cu condiţia ca acestea să fie produse în SUA.

Dar UE consideră aceste ajutoare excepţionale ca fiind contrare regulilor convenite în comerţul internaţional şi de natură a afecta competitivitatea companiilor europene, deja serios diminuată în urma creşterii preţurilor la energie.

Cu toate acestea, UE nu va intra într-un ''război comercial'' cu SUA, care nu este nici în interesul Washingtonului, a spus Ursula von der Leyen într-un discurs susţinut la Colegiul Europei din Bruges.

Răspunsul european, a adăugat ea, se va baza pe trei piloni: flexibilizarea normelor privind ajutoarele publice, căutarea de noi surse de finanţare pentru o politică industrială comună şi cooperarea cu autorităţile americane în chestiuni cheie, precum tranziţie verde şi materiile prime critice.

''Europa a făcut mereu ceea ce este corect pentru Europa. UE va răspunde în mod adecvat şi bine calibrat Legii de Reducere a Inflaţiei. Dar, înseamnă asta că vom intra într-un costisitor război comercial cu SUA, în timp ce are loc un război (în Ucraina) ? Nu, acest lucru nu ne interesează şi la fel nici pe americani'', a indicat şefa Comisiei Europene.

În opinia sa există o ''simetrie surprinzătoare'' între această lege din SUA şi Pactul Verde European, întrucât ambele reprezintă strategii climatice care determină ''cele mai mari şi mai avansate economii ale lumii să se mişte acum în aceeaşi direcţie''.

Ursula von der Leyen s-a declarat astfel o susţinătoare a ''cooperării în locul confruntării'' cu Washingtonul şi a promis că Bruxellesul va continua să discute cu administraţia preşedintelui Joe Biden pentru ca aceasta să revizuiască acele măsuri care preocupă cel mai mult UE. Însă congresmeni americani atât democraţi cât şi republicani s-au declarat împotriva revizuirii legii deja adoptate.

Citește și:

G20: Ursula von der Leyen acuză Rusia că utilizează gazul ca armă

Moscova este mai interesată de utilizarea gazului ca armă - chiar dacă acest lucru înseamnă distrugerea, nu comercializarea lui - ca răspuns la sancţiunile occidentale contra Rusiei după invadarea Ucrainei, a acuzat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul primei sesiuni a summitului G20 găzduit de Indonezia, transmite DPA.

”Vedem că Rusia îşi arde gazul mai degrabă decât îl vinde”, a subliniat Von der Leyen.

Potrivit şefei executivului comunitar, comportamentul Rusiei ”creează penurie pe pieţele energetice mondiale şi cauzează explozia preţurilor”.

De aceea, Uniunea Europeană a susţinut propunerea de introducere a unui plafon la preţul petrolului, a adăugat Ursula von der Leyen, subliniind că vor avea de câştigat şi ţările cu venituri medii şi mici.

”Dar cel mai bun răspuns al nostru la această situaţie este de a accelera tranziţia către forme curate de energie. Acesta este singurul răspuns atât la criza energetică, cât şi la cea climatică şi oferă, de asemenea, oportunităţi enorme pentru alte regiuni ale lumii”, a accentuat şefa executivului comunitar.

În acest context, Europa va investi cel puţin 4 miliarde de euro în energii regenerabile, precum hidrogenul, în următorii cinci ani, ceea ce va atrage investiţii private masive.

De partea sa, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a criticat Rusia pentru utilizarea energiei ca armă, efectele negative simţindu-se nu doar în Europa, ci în întreaga lume.

La Summitul G20 din Bali, Rusia este reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.