Ineichen-Fleisch se află în România în perioada 18-20 septembrie și este însoțită de un grup de oameni de afaceri din Elveția.

În cadrul discuțiilor oficiale, Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch a prezentat specificul investițiilor străine elvețiene, în mare parte derulate de IMM-uri, care reprezintă coloana vertebrală a economiei elvețiene și care au proiecte pe termen lung. Din punctul de vedere al companiilor elvețiene, există solicitări pentru stabilitate și predictibilitate a legislației, pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport și pentru instruirea tinerilor conform cerințelor economiei reale.

"Și în Elveția este dificil să găsești forță de muncă. Sistemul educțional dual ar putea fi adaptat mai bine la ceea ce se cere pe piața muncii. Sunt multe companii care sunt implicate în astfel de programe în Elveția și ne-am bucura să se implice și în România", a spus Marie-Gabrielle Ineichen-Fleisch.

Ștefan-Radu Oprea a prezentat evoluțiile macroeconomice din România, avantajele comparative pentru decizia investiții, strategia guvernamentală pentru a încuraja retenția și educarea forței de muncă, schimbările legislative în sensul debirocratizării și oportunitățile de investiții prin Parteneriate Public-Privat.

"Formulăm politicile publice în urma dialogului cu mediul de afaceri. Atunci când constatăm că o lege devine o piedică pentru dezvoltare, trebuie să o schimbăm. De exemplu, am clarificat și simplificat legislația achizițiilor publice, am introdus Legea prevenirii, pentru protejarea mediului privat față de eventuale abuzuri, și am modificat schema de ajutor de stat pentru investiții cu impact major în economie. În ceea ce privește retenția și educarea forței de muncă, avem o strategie pe mai multe paliere: creșterea salariului minim, aducerea persoanelor calificate care lucrează acum în afara României, accelerarea programului de înființare de clase în sistem de învățământ dual și creșterea cotei anuale de permise pentru lucrători din afara UE", a declarat Ștefan-Radu Oprea.

Informații de background

La data de 30.06.2018, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Elveția a fost de 413,01 milioane EURO, din care exportul a fost de 227,86 milioane EURO și importul de 185,15 milioane EURO, soldul fiind de 42,71 milioane EURO în favoarea României.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a scăzut cu 5,6%, din care exportul românesc a crescut cu 13,4 %, iar importul a scăzut cu 21,7 %. Este de remarcat faptul că, în primele 6 luni ale anului 2018, pentru prima dată după anul 1990, balanța comercială bilaterală este favorabilă României.

La data de 31.12.2017, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Elveția a fost de 857,8 milioane EURO, din care exportul a fost de 400,8 milioane EURO și importul de 457 milioane EURO, soldul fiind de 56,1 milioane EURO în favoarea Elveției.

În 2017, principalele grupe de produse la exportul românesc au fost:

- Mașini, aparate, echipamente electrice 133,6 mil. euro (33,3%);

- Vehicule, aeronave și echipamente de transport 45,9 mil. euro (11,5%);

- Mărfuri şi produse diverse/mobilă 36,7 mil. euro (9,2%);

- Materiale textile și articole din acestea 32,4 mil. euro (8,1%).

La importuri, două grupe de produse au reprezintat 81,7% din total, respectiv:

- Produse ale industriei chimice şi conexe (61,1%)

- Maşini, aparate şi echipamente electrice (20,6%).

Conform datelor statistice românești (ONRC), în perioada decembrie 1990-mai 2018, valoarea capitalului social elvețian subscris în societăți comerciale românești totalizează aprox. 1,544 miliarde dolari SUA, investiți într-un număr de 2.957 societăţi comerciale. Ponderea capitalului elvețian în total investiții străine în România este de 2,56 %. Elveția se afla, în mai 2018, pe locul 11 în lista principalilor investitori în România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.