Oamenii însă au căutat dintotdeauna semnificaţii ascunse în spatele viselor. În Mesopotamia şi în Egiptul Antic visele erau considerate mesaje de la zei. Grecii şi Romanii le foloseau ca forme de divinaţie, pentru a afla ce le rezervă viitorul. Însă credinţa că simbolurile din vise ascund adevăruri ascunse despre noi este mult mai modernă. Ea provine din secolul XIX, de la nimeni altul decât "părintele" psihanalizei, Sigmund Freud. El a propus ipoteza că visele funcţionează ca nişte supape care ne dezvăluie cele mai ascunse şi intime dorinţe pe care ni le reprimăm, şi ca o modalitate de a îndeplini aceste dorinţe.

De la Freud, ştiinţa viselor a progresat şi ipotezele cu care lucrează acum sunt puţin mai banale decât cea propusă de Freud. Visele nu sunt nici criptice şi nici fantastice. De fapt, susţine ştiinţa modernă, visul este surprinzător de apropiat de ceea ce se întâmplă în timpul zilei, atunci când ne gândim la ceva anume. Acest lucru nu înseamnă însă că visele nu au semnificaţie. Studiile indică faptul că atunci când dormim, procesăm aceleaşi interese, amintiri, preocupări şi griji pe care le avem şi în timpul stării de veghe.

"Avem fantezii legate de dorinţele noastre, ne gândim la posibile ameninţări sau pur şi simplu la ce se întâmplă în viaţa noastră socială sau cu cei dragi", a declarat Barrett pentru Live Science., editor: Mariana Ionescu

Astfel, visele au, din punct de vedere psihologic, un înţeles ca extensii ale gândurilor, preocupărilor şi grijilor noastre din starea de veghe, explică şi G. William Domhoff, cercetător specializat în vise de la University of California, din Santa Cruz, într-o lucrare ştiinţifică publicată în revista The Scientific Review of Mental Health Practice. Studiile sugerează că visele sunt mai adesea naraţiuni plauzibile ale vieţilor noastre de zi cu zi decât "filme" fantastice şi pline de acţiune.

Însă, deşi visele sunt foarte similare gândurilor pe care le avem în starea de veghe, creierul funcţionează foarte diferit atunci când dormim.

"Mintea noastră operează într-o stare biochimică foarte diferită atunci când dormim", conform lui Barrett. Acest lucru înseamnă că în perioada somnului, cocktailul chimic din creierul nostru se schimbă. Unele regiuni ale creierului devin mult mai puţin active, iar altele devin mult mai active. Spre exemplu, cortexul vizual secundar - regiunea responsabilă de formarea imaginilor - devine mult mai activ în timpul somnului, el fiind răspunzător de imaginile deosebit de vii pe care le vedem în vis. De cealaltă parte, cortexul prefrontal, care în mod normal ne filtrează gândurile, este foarte puţin activ.

Unii psihologi consideră acest lucru un instrument extrem de valoros. Deşi psihologul şi psihanalistul Karl Stukenberg, de la Universitatea Xavier din Cincinnati, este sceptic cu privire la ipoteza că visele ar conţine în mod intrinsec unele simboluri pline de semnificaţii sau că ele canalizează dorinţe reprimate, el foloseşte însă interpretări ale viselor atât cu pacienţii cât şi cu studenţii săi.

"Apare un dialog între părţile minţii care operează prin simboluri şi cele care operează prin intermediul logicii", a declarat el pentru Live Science. Nu există nicio formulă de interpretare a viselor. Visele nu sunt o comoară ascunsă ce aşteaptă să fie descoperită. Ele oferă însă informaţii importante cu privire la modul în care creierul nostru procesează lumea timp de aproximativ o treime din viaţă, atât cât petrecem dormind. Iar cel puţin în această privinţă Freud avea dreptate. "El a introdus ideea că visele au înţelesuri. Că ne pot spune despre noi", a adăugat el.