Ministrul a declarat la DCNewsTV că Romgazul își va crește producția în continuare prin legarea la sistemul național a noi sonde.
În schimb, a scăzut producția la OMV/Petrom din cauza diminuării zăcămintelor de hidrocarburi.
”Odată cu finalizarea achiziției de către Romgaz a participației Exxon în Marea Neagră, vorbim de intrarea pe piața românească a gazelor extrase din mare. Primele gaze din perimetrul Exon din Marea Neagră vor fi extrase de Romgaz în 2026”. Ministrul susține că, deși costurile de exploatare sunt mai mari, producția de gaze din Marea Neagră nu va fi oprită dacă prețul la gaz va scădea.
Ministrul a explicat că utilizarea gazelor se va face și după 2030 (moment din care UE nu mai finanțează proiecte energetice pe bază de gaz). ”Gazul va funcționa mulți ani de acum încolo. Vorbim de tehnologii de amestec gaz cu hidrogen, în proporție de 70% gaz, 30% hidrogen. Este o investiție foarte profitabilă”, a adăugat Popescu.
”Ne-am asumat prin Planul național de Energie și Schimbări Climatice că vom avea 7GW până în 2030. Avem banii în PNRR, 1,6 miliarde, dar avem un fond de modernizare de 10 miliarde de euro pentru capitolul de energie, fie că vorbim de regenerabile, gaz, reabilitare rețele termice”, a subliniat ministrul.
Referitor la proiectul BRUA, oficialul a declarat că acesta funcționează 100%. ”O parte din gaze se opresc în România, o parte se duce mai departe”.
Virgil Popescu a spus că România depinde de producția de energie eoliană. ”Când avem energie eoliană, exportăm, când nu avem, importăm”.
Prețurile mai mari la energia importată se datorează și absenței unei conexiuni energetice de 30 de kilometri între Ungaria și Austria, existând, astfel, un decalaj de preț al energiei între țări precum Germania sau Cehia, care beneficiază de energie eoliană ieftină din Marea Nordului, și România, care nu are acces la aceea piață.
”Decarbonare fără energie nucleară, nu se poate. Vom avea anunț pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, de1.400 de MW”, a explicat ministrul.
Energia eoliană din Marea neagră are potențial dublu, de aproximativ 5.000 de ore/an de funcționare, comparativ cu energia eoliană terestră (aproximativ 2.300 de ore) sau energia fotovoltaică (1.300 de ore).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.