Motivând refuzul lor, deputații din respectivele comisii au arătat că inițiativa legislativă nu stabilește concret sfera de aplicabilitate, nu face distincție între diferitele tipuri de creanțe, categorii de titulari sau deținători de creanțe și nu definește condițiile în care s-ar realiza valorificarea creanțelor cesionate.
Potrivit prevederilor votate de Senat, suma maximă pe care recuperatorii de creanțe o pot cere persoanelor îndatorate nu trebuie să depășească dublul sumei cu care datoria a fost vândută de către bancă firmei de recuperare. Totodată, recuperarea creanței urma să se realizeze și în rate, în urma negocierii dintre debitor și proprietarul de drept al creanței, respectiv cesionarul.
Guvernul a spus nu
Inițiatorii proiectului considerau necesară impunerea unei astfel de măsuri întrucât, în România, persoanele îndatorate devin captive firmelor de recuperări, fiind nevoie de protecție pentru milioanele de cetățeni români care au debite. Mai mult, aceștia arătau că instituțiile financiare nebancare nu se subordonează în niciun fel Băncii Naționale a României, având parte de o legislație permisivă, identică cu cea a firmelor, ceea ce conduce la apariția a numeroase abuzuri.
Citește și Cum recuperezi banii de la stat şi cât ai de aşteptat
Înaintarea unui raport de respingere de către membrii Comisiei buget-finanțe a Camerei Deputaților a ținut cont și de punctul de vedere al reprezentanților Guvernului, cei care au transmis că nu susțin propunerea legislativă, motivând că patrimoniul privat ar fi serios afectat. În plus, dispozițiile proiectului contravin principiilor economice ale pieței libere, afectând procesul de negociere, dar și capacitatea de administrare eficientă a portofoliilor companiilor de recuperare a creanțelor, se mai arăta în documentul semnat de ministrul pentru relația cu Parlamentul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.