În opinia profesorului american, inflația va fi de lungă durată, de vină fiind războiul din Ucraina, dar și alte potențiale conflicte, revoluția roboților și alte trei nenorociri cu care se va confrunta economia globală.

"Inflația a crescut în ritm galopant pe parcursul întregului an 2022, atât în economiile avansate, cât și pe piețele emergente. Tendințele structurale sugerează că problema va fi mai degrabă una seculară decât tranzitorie", estimează Nouriel Roubini, într-un editorial recent pentru Project Syndicate.

În Statele Unite, dar și în alte țări ale lumii, acest lucru vine după un 2022 dificil, în care prețurile au atins, la unele produse, un maxim al ultimilor 41 de ani, astfel că inflație rămâne mult peste ținta de 2% stabilită de Rezerva Federală americană. În opinia lui Roubini, este puțin probabil ca Băncile Centrale din întreaga lume să reducă inflația fără a provoca o recesiune severă, ceea ce ar putea însemna probleme pentru sistemul financiar global, având în vedere că multe gospodării, bănci și guverne sunt puternic îndatorate.

Mama tuturor crizelor 

Băncile centrale, explică expertul, nu pot amortiza o criză a datoriilor fără a reduce ratele dobânzilor, ceea ce ar putea agrava inflația. Acest impas ar putea lovi economia globală cu "mama tuturor crizelor stagflaționiste", un dezastru financiar care implică un șomaj ridicat, o inflație ridicată și, în SUA, o prăbușire abruptă a pieței bursiere, a avertizat Roubini.

Omul care a prevăzut recesiunea din 2008 și este cunoscut, pe Wall Street, pentru previziunile sale catastrofale, a declarat că acest tip de dezastru inflaționist este inevitabil în acest moment. El a atras atenția că această situație s-ar putea prelungi ani de zile, indicând cinci probleme majore ale economiei globale care ar putea duce la creșterea prețurilor și a cheltuielilor guvernamentale, exacerbând prăbușirea care se apropie.

Războaie

Invazia Rusiei în Ucraina a perturbat lanțurile de aprovizionare și a zdruncinat deja economia globală, dar conflictele geopolitice s-ar putea răspândi în întreaga lume pe fondul tensiunilor dintre SUA și alte economii în creștere puternică, precum cele din Orientul Mijlociu sau China. De altfel, Roubinia a estimat, într-un interviu acordat anul trecut, că al Treilea Război Mondial a început deja. El spune că aceasta stare de încordare obligă numeroase puteri să-și consolideze sectorul militar, inclusiv NATO, Europa și SUA. Această povară asupra bugetelor naționale ar putea exacerba nivelul ridicat al datoriilor și inflația, prelungind criza financiară.

Schimbările climatice

Economia globală duce, de asemenea, un război împotriva schimbărilor climatice, a căror rezolvare ar putea fi costisitoare. "Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice ar putea costa trilioane de dolari pe an în următoarele decenii și este o prostie să credem că toate aceste investiții vor stimula creșterea", a declarat Roubini, adăugând că, în timp, națiunile vor deveni mai sărace.

"O parte semnificativă a stocului de capital existent va trebui înlocuită, fie pentru că a devenit învechită, fie pentru că a fost distrusă de evenimente cauzate de schimbările climatice".

Epidemii

Răspândirea COVID-19 nu s-a terminat, și nici pandemiile nu s-au terminat. Roubini a prezis că, pe viitor, epidemiile vor deveni galopante, parțial din cauza efectelor schimbărilor climatice. Acest lucru ar putea crește semnificativ datoria guvernamentală, pe măsură ce liderii vor încerca să abordeze o criză de sănătate publică după alta, confruntându-se în același timp cu costuri tot mai mari pentru o societate îmbătrânită care are nevoie tot mai mult de asistență medicală. 

Revoluția roboților

Economia globală va fi trântită de "globotică", așa cum o numește Roubini, sau inovația rezultată din globalizare și automatizare. În timp ce unii susțin că acești factori stimulează creșterea economică, ei reprezintă o amenințare majoră pentru muncitorii cu gulere albe și albastre, ceea ce înseamnă că guvernele ar putea fi obligate să cheltuiască sume uriașe pentr programe de sprijin, dacă roboții, tehnologia IA și alte progrese îi vor lăsa pe oameni fără locuri de muncă.

Costurile ar putea fi considerabile, a avertizat Roubini. El a estimat că SUA ar putea pierde aproximativ 20% din PIB-ul său dacă guvernul ar distribui un venit de bază de 1.000 de dolari pe lună de persoană.

Inegalitatea bogăției

Diferențele de bogăție stârnesc neliniște în rândul tinerilor și al clasei de mijloc și muncitoare, a spus Roubini, ceea ce ar putea fi costisitor pentru liderii guvernamentali, nevoiți să aplaneze situația pentru a nu se confrunta cu revolte. 

"Pentru a împiedica regimurile populiste să ajungă la putere și să aplice politici economice nesăbuite și nesustenabile, democrațiile liberale vor trebui să cheltuiască o avere pentru a-și consolida rețelele de siguranță socială - așa cum multe fac deja", a spus el.

Citește și Vine ”URAGANUL ECONOMIC”, pregătiți-vă! Este sfatul unui mare bancher american

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.