Legea 196/2018 prevede că „niciun proprietar din condominiu nu este exceptat de la obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunțării la folosirea unei părți din proprietatea comună”.

Asta înseamnă că chiar dacă un locatar nu folosește o parte a proprietății comune, acesta nu poate decide, cu de la sine putere, să nu mai plătească cheltuielile comune ori o parte din acestea.

De pildă, dacă un proprietar nu folosește liftul acesta nmu este exceptat în mod automat de la plata cheltuielilor aferente. Însă, exceptarea de la plata unor cheltuieli comune se poate stabili, în cazul unor proprietari de apartamente la bloc, prin hotărâre a adunării generale.

Legea prevede însă o excepție. Este vorba despre plata unor cheltuieli legate de funcționarea liftului. Mai exact, cei ce locuiesc la subsol, demisol, parter, mezanin, dar și la etajul unu în clădirile fără mezanin pot fi scutiți, în baza unei hotărâri a adunării generale, de la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcționarea ascensorului.,

Ce cheltuieli are o asociație

Cheltuielile asociației de proprietari sunt cheltuieli legate de exploatarea, repararea sau întreținerea proprietății comune și cheltuielile pentru asigurarea serviciilor de care beneficiază proprietarii și care nu sunt facturate individual către fiecare apartament în parte.

În funcție de modul de calcul și de criteriile de repartizare pe proprietăți individuale, cheltuielile comune pot fi:

• cheltuieli raportate la numărul de persoane care locuiesc sau desfășoară activități în fiecare apartament;

• cheltuieli pe consumuri individuale;

• cheltuieli pe cota-parte indiviză, în funcție de suprafața utilă a proprietății individuale;

• cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari;

• cheltuieli pe consumatori tehnici;

• cheltuieli de altă natură.

După cum stabilește legislația în vigoare privind asociațiile de proprietari, adunarea generală “este alcătuită din toți proprietarii membri ai asociației de proprietari”, iar adunarea generală ordinară este convocată de președintele asociației, de comitetul executiv sau de cel puțin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari.

Citește și:

Viața la bloc. Cum se face, în 2023, atestarea administratorilor de bloc

În primul rând, persoanele care doresc să desfășoare o activitate de administrator al unui imobil trebuie să obțină un atestat de la primărie, care se eliberează doar în baza unui certificat de calificare profesională și a două alte acte: cazierul judiciar și cel fiscal.

Respectivul certificat dovedește calificarea profesională a persoanelor fizice pentru a îndeplini ocupația de administrator de condominii, în conformitate cu legislația privind învățământul superior sau privind formarea profesională a adulților, potrivit prevederilor legislative. 

Cu acest document, precum și cu cazierul judiciar și cel fiscal, cei interesați pot obține atestatul care le permite să devină administratori de imobile. Concret, atestatul este actul care dovedește calitatea de administrator de condominii, prin care persoanele fizice care dețin certificate de calificare sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate în sprijinirea, îndrumarea și controlul asociațiilor de proprietari din cadrul autorității administrației publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local, explică Avocatnet. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.