Renta agricolă a fost instituită în 2009 pentru a stimula comasarea terenurilor agricole. Astfel, fiecare proprietar al maxim 10 hectare de pământ urma să primească o rentă viageră anuală de 50 sau 100 de euro pentru fiecare hectar arendat sau vândut. Renta agricolă este acordată pe viață, odată cu îndeplinirea unei dintre următoarele condiții: fie este pensionar, fie a îndeplinit 62 de ani.

Până acum, dreptul la rentă înceta odată cu decesul beneficiarului, doar ultima plată putând fi solicitată de către moștenitori. Un proiect de lege inițiat de către parlamentarii UDMR prevede modificarea acestor condiții. Astfel, soțul supraviețuitor va primi dreptul la rentă al soțului defunct, cu respectarea acelorași condiții, să fie pensionar sau să aibă îndeplinească 62 de ani. În cazul în care nu îndeplinește aceste condiții, plata rentei va fi suspendată până când cerințele legale vor fi îndeplinite.

Citește și: România a fost a opta putere agricolă a UE în 2017

”Indiferent de modul în care din punct de vedere strict juridic s-a stabilit dreptul de proprietate asupra terenurilor în cauză, dacă au fost bunuri comune sau nu, în fapt soții le-au administrat împreună și au controbuit la bunul mers al gospodăriei. De aceea considerăm că este inechitabil ca soțul supraviețuitor să nu poată moșteni dreptul la rentă agricolă”, se artă în expunerea de motive a legii.

Proiectul a fost deja adoptat în Senat și acum se află în dezbaterea comisiei de agricultură a Camerei Deputaților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.