"Potrivit Legii asistenței sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare măsurile de sprijin destinate celor mai sărace categorii ale populației au drept scop satisfacerea unui nivel de trai minimal. Nivelul de trai minimal este definit la art. 54 din Legea nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea
şi salubrizarea locuinţei şi se calculează în raport cu pragul sărăciei, conform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

În anul 2016 a fost adoptată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ a cărui aplicare a fost prorogată succesiv până în anul 2023, prin care cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.

Prorogarea succesivă a aplicării Legii nr.196/2016, a condus la menținerea în vigoare a actelor normative ce ar fi urmat să fie abrogate, respectiv Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare.

În perioada 2016 – 2022 actele normative menționate au suferit o serie de modificări și completări, mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.70/2011 fiind abrogată și înlocuită cu Legea nr.226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Măsurile actuale reprezentate de ajutorul social prevăzut de Legea nr.416/2001, cu modificările și completările ulterioare și alocația pentru susținerea familiei reglementată de Legea nr.277/2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul creșterii prețurilor la toate categoriile de produse și servicii, nu mai pot să asigure sprijinul necesar pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal.

Unul din obiectivele asumate de România este acela de evaluare a măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă, având în vedere că datele statistice la nivelul anului 2020 arată că rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8% respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, că rata deprivării materiale severe este de 15,2%, ceea ce înseamnă ca aproximativ 3 milioane de persoane din populația României se află în situații critice de viață și că rata riscului de sărăcie sau excluziune sociala la nivelul aceluiași an a fost de 30,4% afectând 5,7 milioane de persoane.

Pe de altă parte la nivelul României se înregistrează o lipsă acută de forță de muncă calificată care să contribuie la redresarea economiei afectată atât de criza generată de pandemia de COVID-19, dar și de conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, ceea ce necesită implementarea de măsuri corelate pentru activarea forței de muncă latentă din cadrul actualilor beneficiari de ajutor social.

De asemenea, prin Planul Național de Redresare și Reziliență - PNRR, România s-a angajat să deruleze o serie de reforme în domeniul social, printre care și Reforma 3 privind Venitul minim de incluziune al cărei obiectiv privește îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile categorii de persoane reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari, vizând intrarea în vigoare a modificărilor legislative care stabilesc normele metodologice de aplicare a legislației privind venitul minim de incluziune, menținând, în același timp, cel puțin același nivel de adecvare pentru prestațiile și condițiile de eligibilitate prevăzute în Legea nr. 196/2016, cu scopul de a reduce sărăcia, de a stimula ocuparea forței de muncă prin măsuri de activare și de a crește nivelul de educație, cu termen de realizare în trimestrul III 2022.

Pentru asigurarea îndeplinirii țintelor din PNRR, în luna august 2022, a fost aprobată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, iar în luna septembrie 2022 au fost aprobate și normele metodologice de aplicare a Legii nr.196/2016, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1154/2022. Ulterior, prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2022, respectiv Legea nr.56/2023, au fost aduse o serie de modificări care să permită întrunirea condițiilor Comisiei Europene de intrare în vigoare a actului normativ în anul 2023 și nu în anul 2024 cum era reglementat inițial, mai puțin reglementările legate de solicitarea, stabilirea și plata venitului minim de incluziune care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2024.

Construcția sistemului de acordare a venitului minim de incluziune s-a bazat atât în forma inițială a legii, cât și în modificările aduse, pe un sistem informatic integrat, care să asigure interconectarea cu alte baze de dat, în contextul digitalizării majorității sistemelor de evidență ale căror informații sunt esențiale pentru stabilirea drepturilor de natură socială, inclusiv venitul minim de incluziune. De aceea atât legea, cât și normele metodologice au fost concepute ținând cont de implementarea acestui sistem informatic, respectiv Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS).

Având în vedere procedurile de achiziție prevăzute de lege, în realizarea și operaționalizarea SNIAS se pot înregistra întârzieri în punerea în funcțiune a acestuia începând cu ianuarie 2024.

Astfel, ținând cont de modificările aduse Legii nr.196/2016 și de dificultățile în operaționalizarea SNIAS, este necesar să fie aduse unele modificări normelor metodologice de aplicare, pentru a permite atât coroborarea cu prevederile legale modificate, dar și o aplicare de la 1 ianuarie 2024 inclusiv în lipsa operaționalizării SNIAS. Totodată, este necesar să fie modificată data intrării în vigoarea normelor metodologice pentru a răspunde cerințelor formulate de Comisie în PNRR", se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Schimbări preconizate

Prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.196/2016, astfel:

Clarificări ale unor reglementări privind veniturile ce urmează să fie luate în calcul, respectiv în cazul celor anuale sau periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se va calcula media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, în baza celei mai recente declarații fiscale înregistrată la organul fiscal competent;
- Reglementarea situației în care solicitanții dețin un bun în cotă parte, împreună cu alte persoane. În această situației deținerea acelei părți nu va exclude persoana/familia de la acordarea dreptului, deținerea doar a unei părți făcând imposibilă valorificarea acelui bun, în lipsa acordului celorlalți deținători;
- Completarea prevederilor legate de posibilitatea prezentării unor documente justificative pentru obținerea dreptului, în concordanță cu prevederile Legii nr.9/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Astfel, ținând cont de prevederile
Legii nr.9/2023, în vederea stabilii dreptului la venitul minim de incluziune se vor solicita acte pentru informațiile necesare care nu pot fi determinate din sistemele de evidență electronice, documentele putând fi prezentate în original, copie legalizată sau copie simplă, în funcție de situația fiecărui beneficiar;
- Completarea normei cu procedura de decontare a cheltuielilor cu transportul persoanelor care urmează cursurile programului educațional ”a doua șansă” la mai mult de 5 km de domiciliu. Astfel, sumele pentru transportul persoanelor care urmează aceste cursuri se vor deconta la solicitarea autorităților administrației publice locale depusă la agențiile pentru plăți și inspecție socială în termen de 30 de zile lucrătoare de la
finalizarea unui modul sau a unei perioade de cursuri;
- Completarea normei cu reglementări care privesc modalitatea de aplicare a obligației de participare a beneficiarilor la activitățile sezoniere pentru care operatorii economici solicită primarului persoane pentru efectuarea acestora;
- Completarea normei cu reglementări care privesc modalitatea în care se poate stabili dreptul la venitul minim de incluziune și de efectuare a plății, în cazul în care SNIAS nu este operațional, având drept model procedura actuală aplicată pentru venitul minim garantat, caz în care este necesară comunicarea unor informații de la primărie către agențiile pentru plăți și inspecție socială fără implicarea transmiterilor electronice în SNIAS;
- Corectări ale unor expresii/ erori de redactare .

De asemenea, se propune:

- Înlocuirea formularului de cerere prevăzut în anexa nr. 1 a normelor, cu un formular mai complex, similar celui utilizat în prezent pentru venitul minim garantat, ce face posibilă colectarea de informații care să poată sta la baza stabilirii dreptului;
- Înlocuirea anexei nr. 4 la norma metodologică - Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, prin completarea acesteia cu precizări cuprinse în normă referitoare la deținerea bunurilor;
- Introducerea a două noi anexe, anexa nr. 13 – ”Solicitare de decontare a cheltuielilor de transport” pentru persoanele care urmează cursurile din programul educațional ”a doua șansă” și anexa nr. 14 – ”Situație centralizatoare” care cuprinde informațiile necesare pentru plata dreptului de venit minim de incluziune în situația în care SNIAS nu este operațional.

Având în vedere rolul important al primăriilor în stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, modelele de dispoziții ale primarului privind aprobarea/respingerea/modificarea/ suspendarea/încetarea dreptului la venitul minim de incluziune se vor aproba ulterior, prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale în termen de 120 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a normelor metodologice. Pentru deciziile emise de directorii executivi ai agențiilor pentru plăți și inspecție socială privind plata venitului minim de incluziune, modelele de decizii se propune să fie aprobate prin decizia directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială în același termen de 120 de zile lucrătoare, transmite Ministerul Muncii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.