"Președinte Macron! Venezuela este pregătită să primească toate companiile franceze care vor dori să vină să producă petrol și gaze", a declarat președintele venezuelean la televiziunea de stat.
În marja summitului G7 de la Elmau, în Germania, președintele francez a vorbit despre "resursele din alte regiuni ala lumii care trebuie explorate", amintind de producția din Iran și Venezuela și afirmând că "petrolul venezuelean trebuie să fie repus pe piață".
Ambele țări producătoare de petrol fac obiectul sancțiunilor americane. Statele Unite și Venezuela au întrerupt relațiile diplomatice în 2019, după ce Nicolas Maduro a fost reales în 2018 pentru un al doilea mandat, în urma unor alegeri boicotate de opoziție.
În încercarea de a-l înlătura pe Maduro de la putere, Washingtonul l-a recunoscut pe liderul opoziției Juan Guaido ca președinte interimar, impunând o serie de sancțiuni asupra Caracasului.
Printre acestea se numără un embargo din aprilie 2019 care împiedică Venezuela să își comercializeze țițeiul - care reprezenta atunci 96% din veniturile țării - pe piața americană.
De atunci, Maduro a primit un sprijin semnificativ din partea Rusiei pentru a continua să exporte petrol în ciuda măsurilor punitive. În urma americanilor, Franța l-a recunoscut, de asemenea, pe dl Guaido ca președinte interimar, ceea ce a declanșat furia lui Maduro. Dar influența liderului opoziției s-a diminuat considerabil în ultimele luni.
Citește și De ce nu creşte producţia de petrol. Componenta fără care totul este blocat
Guverne din întreaga lume încearcă să domolească inflaţia, determinată în mare parte de preţurile tot mai mari ale energiei, scrie Bloomberg.
Politicile băncilor centrale depind acum de evoluţia cotaţiilor ţiţeiului. Rezerva federală americană s-a ancorat de preţurile gazelor din America, angajându-se să majoreze dobânzile chiar şi cu riscul de a provoca o creştere a şomajului, până când presiunile inflaţioniste scad. Preţurile gazelor le urmează de obicei pe cele ale petrolului. Dar pentru ca preţurile să nu mai crească, producţia trebuie mărită. Dar de ce nu creşte producţia?
Jucători din industria energiei au menţionat o multitudine de cauze, de la investitori care nu vor ca productia să crească la lege şi de la penuria de forţă de muncă la blocaje pe lanţurile de aprovizionare. Însă o altă componentă a început de curând să îşi asume un rol principal: ţevile de oţel pentru foraj. Fără ele, nimeni nu poate face nimic, totul este blocat. Citește mai departe AICI
Citește și Germania recurge la fracturare hidraulică? Ce spune șeful E.ON
Între timp, Germania a activat al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale.
Germania ar trebui să exploreze toate opţiunile privind majorarea producţiei interne de gaze naturale, inclusiv fracturarea hidraulică, a afirmat Leonhard Birnbaum, directorul general al furnizorului german de energie E.ON, într-un interviu acordat publicaţiei WirtschaftsWoche, transmite Reuters.
"Trebuie să căutăm fără tabuuri toate soluţiile care ne vor ajuta să ne îmbunătăţim situaţia". O majorare modestă a producţiei interne nu ar fi o soluţie în actuala conjunctură, dar ar fi de ajutor, a apreciat Birnbaum.
Germania a activat joi cel de-al doilea nivel al planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale, care aduce şi mai aproape ţara de măsura raţionalizării, după scăderea drastică a livrărilor de gaze ruseşti prin gazoductul Nord Stream.
Planul de urgenţă are trei nivele: de alertă, de alarmă şi de urgenţă. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a activat deja primul nivel al planului de urgenţă la începutul lunii martie. Citește mai departe AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.