Pentru restul anilor, angajații au dreptul să obțină adeverințe care să detalieze vechimea în muncă, activitățile desfășurate și durata lor, salariile, iar adeverințele sunt eliberate, în primul rând, de angajatori, pentru că-i obligă legea. De precizat că, din 2022, PFA-urilor li s-a recunoscut, în anumite condiții, dreptul de a echivala perioadele de activitate ca vechime în muncă, chestiune care le este de folos în special celor ce vor să ocupe funcții la stat.

Pentru clarificarea oricăror nedumeriri: dovada vechimii în muncă și în specialitate pentru perioadele până la 31 decembrie 2010 se face pe baza carnetelor de muncă. În situația în care persoana nu mai deține carnetul de muncă sau are perioade lucrate care nu au fost înscrise în acesta, poate solicita adeverințe de vechime în muncă fie angajatorilor, dacă mai există, fie inspectoratului teritorial de muncă (ITM), în funcție de perioada lucrată și sediul social al firmei.

Trebuie, de asemenea, precizat că așa numita „muncă la negru” prestată până în aprilie 2011 poate fi considerată vechime în muncă, dacă există dovezi, potrivit unei instanțe.

Ulterior, din 2011, angajații pot dovedi cât au lucrat cu ajutorul adeverinței de vechime în muncă. Adeverința este eliberată fie de angajator, fie de la ITM, potrivit HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, subliniază Avocatnet.

Totodată, orice actual sau fost salariat poate cere oricând, de la angajatorul său, o adeverință care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate (după cum rezultă din Revisal și din dosarul personal) ori un extras din Revisal (datat și certificat pentru conformitate). Documentul trebuie emis de către angajator în cel mult 15 zile de la data solicitării.

Ce ar trebui să cuprindă, în principal, adeverința:

- datele de identificare ale salariatului;

- datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și data încheierii);

- durata activității;

- funcția/funcțiile ocupate;

- schimbările suferite de contractul individual de muncă (încheiere, modificare, suspendare, încetare);

- valoarea salariului de baza, inclusiv sporurile care intră în calculul punctajului mediu anual;

- vechimea în muncă, în meserie și în specialitate;

- perioadele de concediu fără plată;

- absențele nemotivate de la serviciu.

În fine, varianta obținerii unui extras din Revisal de la ITM-uri, la care se poate apela atunci când salariatul cere angajatorului un extras, iar acesta nu-l poate elibera. Astfel, inspectoratele eliberează extrasul din Revisal, din care să rezulte activitatea desfășurată la angajator, în calitate de salariat, în cel mult 15 zile de la data solicitării.

În cazul PFA-urilor, recunoașterea vechimii se face doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:

- activitatea economică desfășurată ca PFA să genereze venituri nete de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară în anul pentru care se face recunoașterea (salariul minim în vigoare în anul pentru care se face recunoașterea);

- PFA-ul să fie înregistrat la Registrul Comerțului cu un singur cod CAEN sau cu codul CAEN principal pentru care se face recunoașterea vechimii.

Spre deosebire de salariați, în materia contribuției la pensie și a modului în care sunt asigurați, situația PFA-urilor e destul de diferită. Sublinierea importantă aici e că recunoașterea ca vechime a perioadelor de activitate ale PFA nu înseamnă recunoașterea ca stagiu de cotizare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.