Publicitate
"Din fericire, Politica de Coeziune a rămas în centrul viziunii despre viitor a Uniunii Europene", a spus ea şi a vorbit despre unul dintre principiile alocării de fonduri europene.
"Până la urmă, să conving colegii mei din cadrul Comisiei Europene că trebuie să ne întoarcem la formula Berlin (...) se bazează aproape 80% pe formula Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit acestei formule, am reuşit ca cele mai sărace ţări - Bulgaria, România, Grecia - să aibă un plus de 10%", a punctat ea.
Ea s-a adresat ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, prezent la conferinţă, pe această temă. "În propunerea noastră, a Comisiei Europene, România va beneficia de un buget cu 8% mai mare faţă de cel actual, 2014-2020. Am speranţa, domnule Negrescu, că negocierile care se derulează între Consiliu şi Parlamentul European vor menţine aceste principii deja trasate. Sunt convinsă că dumneavoastră vă veţi bate în Consiliu pentru a menţine aceste cifre pentru ţările noastre", i-a transmis oficialul european.
Cadrul financiar
Totodată, Creţu a vorbit despre nevoia unui acord cu privire la cadrul financiar multianual.
"Pe timpul Preşedinţiei (Consiliului UE - n.r.) trebuie să ne unim împreună eforturile, împreună şi cu Parlamentul European, care şi doreşte să avem un agreement pe cadrul financiar multianual. Eu cred că acest lucru este foarte important, de a avea înţelegere privind cadrul financiar multianual înainte de alegerile europarlamentare de anul viitor", a evidenţiat ea.
Comisarul european s-a referit şi la riscul de a nu ajunge la un asemenea acord. "Altfel, din studiile noastre, dacă nu (...) din prima zi a anului 2021, de la 1 ianuarie 2021, 100.000 de proiecte riscă să nu mai poată fi terminate pe fonduri europene, datorită întârzierilor", a explicat Corina Creţu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.