Rusia a început să amenințe că va întrerupe alimentarea cu gaze a Europei, UE dezbate deconectarea de la gazele rușilor în timp ce SUA deja a anunțat că nu va mai importa petrol, gaze și cărbuni din această țară.

Ce variante are România dacă dispar gazele de la ruși 

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a declarat pentru DCBusiness că fiecare țară va căuta să se descurce pe cont propriu dar totodată, analistul nu crede că se va ajunge la situația în care UE să stopeze importurile de gaze.

”Însă problema rămâne, indiferent dacă alimentarea cu gazele rușilor se sistează sau autosistează”, spune analistul și a continuat spunând că ”trebuie să analizăm mai multe scenarii. O dată, fiind finele acestei ierni care teoretic nu cred că va produce dificultăți, adică mai avem undeva la aproape 800 de milioane de metri cubi în depozite. Asta înseamnă că împreună cu producția internă, teoretic n-ar trebui să existe probleme în alimentarea cu gaze până undeva către 15 aprilie după care necesarul de gaze din România o să scadă simțitor pe perioada verii. Din nou, producția internă, teoretic, poate să acopere integral necesarul de gaze din România, poate acoperi și o parte din înmagazinare de gaze naturale care va fi necesară iarna 2022-2023. Problema care va rămâne va fi în iarna viitoare pentru că România, fără gaze de import, nu are suficiente gaze naturale înmagazinate”, a explicat Dumitru Chisăliță.

”A doua chestiune este că de asemenea în iarnă, la vârfuri de consum, atunci când temperatura este foarte scăzută,  România consumă mai mult decât ceea ce înseamnă depozite, plus producția curentă”, a explicat analistul și a continuat spunând că: ”Acuma, există totuși niște variante pe care România le poate lua în considerare. Sunt elemente concrete pe care am putea, anul acesta, să rezolvăm, ca acele gaze care sunt exploatate de Black Sea Oil & Gas (BSOG) să ajungă pe piața din România. De anul trecut există aici un blocaj care ar trebui urgent rezolvat,  reparat. Acele gaze naturale pot să ajungă pe piața din România și ar rezolva o parte din necesarul de gaze din import”.

Citește și: Mircea Coşea propune ca România să treacă la "economia de război". Ce înseamnă

Dumitru Chisăliță a vorbit și despre o a doua direcție importantă care ”este modificarea legislativă care să permită accesul acolo unde sunt probleme de acces, fie pentru racordarea sondelor care au fost realizate și stau degeaba de ani de zile, fie pentru a realiza anumite operații speciale la nivelul sondelor, care de asemenea, din punctul meu de vedere, pot să contribuie la reducerea dependenței de gazele de import”.

Analistul a mai explicat și faptul că: ”A treia chestiune, tot  pe termen scurt, cred că există posibilitatea derulării unor măsuri de intensificare și reabilitarea câmpurilor existente care de asemenea ar mai crea un spor de producție. Nu în ultimul rând cred că trecerea unor grupuri, care funcționează pe gaze în momentul de față,  pe cărbune în principal, ar fi o chestiune care, pe termen scurt, ar degreva din nou o cantitate importantă de gaze,  care astăzi este utilizată pentru producerea de energie electrică, dar, nu în ultimul rând, și măsuri de eficiență energetică ce trebuie foarte mult intensificate în următoarea perioadă, respectiv măsuri de modificare a politicilor care există în momentul de față, de dezvoltare a consumului de gaz, care într-un scenariu de sistare auto- sistare, întrerupere (întreruperea alimentării cu gaze n.r.) nu este deloc benefic nici pentru consumatori, nici pentru tot ceea ce înseamnă consumul din România. Toate aceste măsuri concrete se pot face pe termen scurt”. 

Ce facem pe termen lung

Președintele AEI a mai spus că: ”Din punctul meu de vedere, toate aceste măsuri pe termen scurt, ar putea să reducă import de gaze de care România are nevoie. Pentru diferența, care totuși trebuie acoperită din afara României, cred că există posibilitatea să fie adusă fie prin contracte pe termen pe contracte pe gaze naturale lichefiate, fie prin gaze care circulă pe conducte, din alte țări astfel încât, dacă ne mișcăm repede, pentru că aici este o competiție în momentul de față, cine se mișcă cel mai repede are are posibilitatea să câștige. Adică practic nu ar trebui pierdut niciun moment și acest lucru ar face ca, teoretic, să putem să depășim iarna următoare”.

Chisăliță apreciază că pe termen lung ”sunt mai multe măsuri care trebuie luate. În primul rând, de tot ce am spus până acum este valabil și pe termen lung. Din punctul meu de vedere, în perspectiva acestor crize, a acestei crize care există, la care se adaugă suplimentar gazele din Marea Neagră. În acest caz cred că trebuie mult intensificată exploatarea gazelor din zona adâncă a României. Gazele neconvenționale care au fost cu totul uitate în România. Intensificarea puternică a eficienței energetice care de asemenea este deficitară. Mai sunt câteva elemente care ar putea să creeze și premisele unei viitoare, hai să zicem, unei reduceri considerabile a dependenței energetice sau mai exact de o creștere a securității energetice a României și pe termen lung”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.