Cea mai caldă iarnă din istorie? Greu de spus, pentru că nimeni nu poate ști cum va fi februarie 2025. Un lucru este însă cert, și anume că toate anomaliile meteorologice sunt determinate de emisiile de gaze cu efect de seră și de fenomenul climatic El Niño, experții centrului Copernicus.

Observatorul european enumeră, în ultimul său buletin lunar publicat joi, o nouă serie de cifre șocante. Cu o temperatură a aerului de 13,54°C în medie, luna trecută a fost cu 1,77°C peste media lunilor februarie din perioada 1850-1900. De asemenea, este cu 0,12°C mai cald decât recordul anterior pentru o lună de februarie, care datează din 2016.

Pe parcursul a patru zile, din 8 până în 11 februarie, temperaturile au fost chiar cu 2°C mai mari decât în ​​epoca preindustrială – ceea ce nu înseamnă însă că limita superioară a acordului de la Paris, care se exprimă în medie pe mai multe decenii, a fost atins.

Al nouălea record lunar

În ultimele douăsprezece luni, temperatura planetară a fost cu 1,56°C mai mare decât media climei din secolul al XIX-lea. Un nou record. Februarie 2024 reprezintă astfel al nouălea record lunar consecutiv doborât, subliniază Copernic. Iarna meteorologică din emisfera nordică (decembrie până în februarie) este așadar cea mai caldă din lume, succedând celor trei luni cele mai calde anotimpuri de toamnă și vară.

Deosebit de cald a fost în întreaga lume, din America de Nord până în Vietnam, Maroc și cea mai mare parte a Americii de Sud. Dar Europa a ieșit în evidență. Bătrânul Continent a cunoscut o căldură excepțională în această iarnă, cu temperaturi cu 3,30°C peste normal (1991-2020), și cu o situație și mai anormală în Europa Centrală și de Est.

Încălzirea oceanului

Temperatura medie a oceanelor, care acoperă 70% din suprafața Terrei, a atins un nou record absolut, toate lunile combinate, cu 21,06°C înregistrate în februarie la suprafața mărilor (excluzând zonele din apropierea polilor). Această încălzire amenință în mod direct viața marină și poate reduce capacitatea de absorbție a emisiilor noastre de gaze cu efect de seră în mări, rezervoare de carbon care absorb 90% din excesul de energie din activitatea umană.

Ultimele luni au fost afectate de fenomenul climatic natural El Niño – sinonim cu temperaturi mai calde – care, conform Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), a atins apogeul în decembrie, dar va avea ca rezultat temperaturi până în mai peste normal pe uscat. OMM spune că există șanse ca La Niña - care, spre deosebire de El Niño, scade temperaturile globale - să se dezvolte „mai târziu în acest an”.

Emisiile de gaze cu efect de seră, în creștere

Aceste fenomene ciclice se adaugă unei tendințe pe termen lung care nu dă semne de schimbare: încălzirea, sub efectul acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă, legată în principal de arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaz) de către umanitate. .

Dacă nu reușim să „stabilizăm” aceste concentrații, „ne vom confrunta inevitabil cu noi recorduri mondiale de temperatură și consecințele acestora”, a avertizat Carlo Buontempo, directorul departamentului de schimbări climatice al lui Copernicus.

Emisiile de gaze cu efect de seră trebuie, conform IPCC, să scadă cu 43% până în 2030 față de 2019 pentru a spera să atingă limita de 1,5°C stabilită de Acordul de la Paris. Dar, conform celor mai recente date de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA), emisiile globale de CO2 legate de energie au crescut cu 1,1% în 2023 pentru a atinge un nivel record. Țările din întreaga lume mai au un an pentru a-și ridica angajamentele internaționale în materie de climă, care vor fi discutate la COP29 de la Baku, la sfârșitul anului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.