În schimb, exploatarea este în curs de închidere, iar Olanda respinge apelurile de a pompa mai mult, chiar și în timp ce Europa se pregătește pentru probabil cea mai grea iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. 

Motivul invocat de olandezi este că forajele au dus la apariția unor cutremure, iar oficialii olandezi nu vor să riște o reacție din partea locuitorilor prin încălcarea promisiunilor pe care le-au făcut.

Groningen a fost un pilon al aprovizionării cu gaz a Europei începând din 1963. Chiar și după o jumătate de secol, există încă aproximativ 450 de miliarde de metri cubi de gaz în rezervă și care poate fi extras - în valoare de aproximativ 1 trilion de dolari, notează Bloomberg. Și mai important, există loc pentru a extrage cu aproximativ 50 de miliarde de metri cubi pe an mai mult decât în prezent, spun reprezentanții potrivit Shell, una dintre cele două companii majore implicațe în exploatarea zăcământului.

Localnicii, însă, spun că europa trebuie să caute gaze în altă parte. Mulți dintre locuitorii din zona unde se află exploatarea se plâng de repetatele cutremure care au dus la deteriorarea locuințelor lor.

Ministrul olandez al minelor Hans Vijlbrief spune că este periculos să se continue extracția, dar că țara nu poate ignora suferințele din alte părți ale Europei. Lipsa gazului "ne-ar putea forța să luăm această decizie", spune el, adăugând că ar putea fi o problemă de siguranță dacă spitalele, școlile și locuințele nu pot fi încălzite corespunzător.

Oficialii olandezi spun că dacă Germania are nevoie de mai multă energie, o opțiune mai sigură ar fi prelungirea în continuare a duratei de viață a centralelor sale nucleare. Germania a deschis ușa pentru o astfel de măsură, care ar reprezenta o răsturnare de politică dacă ar fi pusă în aplicare. Guvernul de la Berlin a declarat luna trecută că două instalații prevăzute pentru închidere vor fi disponibile după acest an, dacă va fi nevoie.

Comisarul pentru piața internă al Uniunii Europene, Thierry Breton, a declarat într-un discurs recent că Țările de Jos ar trebui să își reconsidere decizia de a închide Groningen, iar Vijlbrief a fost presat și de omologii din alte state membre ale UE, însă olandezii încă se țin tari. Prim-ministrul Mark Rutte nu exclude în totalitate utilizarea Groningen pentru a consolida aprovizionarea, dar "doar într-un caz extrem, dacă totul merge prost", a spus oficialul olandez

Groningen a înregistrat primele sale mici cutremure în 1986. De atunci, au mai avut loc alte sute. Deși cele mai multe pot fi detectate doar cu ajutorul instrumentelor, un cutremur cu magnitudinea 3,6 a lovit provincia în 2012, ceea ce a dus la mii de cereri de despăgubiri pentru daune materiale. Începând cu 2014, guvernul olandez a impus limite tot mai stricte extragerii de gaze, iar producția a scăzut de la 54 de miliarde de metri cubi în 2013 la o producție așteptată de 4,5 miliarde de metri cubi în acest an.

Din cele aproximativ 327.000 de locuințe din regiune, cel puțin 127.000 au raportat unele pagube, potrivit Institutului pentru daune miniere din Groningen. Peste 3.300 de clădiri au fost demolate în zonă începând din 2012, deoarece cutremurele le-au făcut nesigure, a relatat radiodifuzorul olandez NOS.

Rutte a prezentat scuze publice în fața parlamentului în 2019, dar guvernul olandez încă se confruntă cu acuzații potrivit cărora a fost insensibil la plângeri în schimb a fost mulțumit să adune venituri. Exploatarea zăcământului a produs un profit total de 428 miliarde de euro (422 miliarde de dolari), din care statul olandez a primit 363,7 miliarde de euro în ultimii 60 de ani, potrivit ziarului Het Financieele Dagblad.

Vijlbrief recunoaște că, de-a lungul anilor, guvernul olandez a dezamăgit populația din zona Groningen și arată că împreună cu Nederlandse Aardolie Maatschappij - compania Shell și Exxon Mobil Corp. care administrează zăcământul - guvernul a plătit deja 1,65 miliarde de euro sub formă de despăgubiri pentru cei ale căror locuințe au fost afectate de cutremure.

Dar aceasta reprezintă o fracțiune din ceea ce doresc locuitorii. Deși își asumă o parte din vină în numele guvernului, Vijlbrief dorește, de asemenea, ca Shell și Exxon să joace un rol mai important în ceea ce privește despăgubirile. "Ei sunt în totalitate responsabili - ca și noi, ca stat - pentru aceste daune și pentru consolidarea caselor", spune el.

Shell "cooperează pe deplin" cu autoritățile pentru a închide zăcământul cât mai curând posibil și este "perfect conștientă" de responsabilitatea sa, a scris purtătorul de cuvânt Tim Kezer într-un răspuns prin e-mail la întrebări. "NAM este responsabilă pentru toate costurile legate de cutremur" și compensează întotdeauna daunele provocate de cutremur și consolidările necesare pentru siguranță, a spus el. Exxon nu a răspuns la întrebările adresate prin e-mail de Bloomberg News pe această temă, în timp ce NAM a refuzat să comenteze rolul său în ceea ce privește despăgubirile și a trimis întrebările către Shell și Exxon.

În loc să stimuleze producția de gaze, Olanda a eliminat în schimb limitele impuse centralelor electrice pe cărbune pentru a contribui la asigurarea securității energetice, alăturându-se altor membri ai UE care au apelat la acest combustibil puternic poluant. De asemenea, a dublat capacitatea de import de gaz natural lichefiat și a umplut depozitele de gaz pentru a se asigura că acestea sunt pline în proporție de 80% înainte de iarnă.

Mulți locuitori din Groningen se pregătesc ca guvernul să revină asupra deciziei sale și să crească în cele din urmă producția, pe măsură ce presiunile cresc. 

Citește și: Putin sechestrează proiectul Sakhalin-1, condus de Exxon Mobil în Orientul Îndepărtat al Rusiei

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.