Susţinătorii iniţiativei cer eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035, refacerea biodiversităţii în ecosisteme şi o reformă a sectorului agricol pentru a favoriza culturile la scară mică, diversificate şi durabile, aşa cum explică pentru Euronews iniţiatorul iniţiativei, Martin Dermine. '

Acesta a declarat că: 'Există o corelaţie puternică între starea de sănătate a albinelor, cea a mediului, expunerea cetăţenilor la pesticide şi sănătatea fermierilor. Aşa că această iniţiativă cetăţenească va ajuta cu siguranţă albinele, deoarece sunt primele afectate de pesticide. Reducerea pesticidelor va fi bună atât pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale, cât şi pentru cetăţenii care le ingerează în alimentele pe care le cumpără şi le mănâncă'', a explicat Martin Dermine.

O treime din speciile de insecte polenizatoare sunt pe cale de dispariţie în Europa: o problemă majoră pentru ecosistem, având în vedere că 80% dintre culturi şi plante sălbatice depind de aceste animale.

Comisia este de acord cu scopul iniţiativei, însă nu va propune nicio legislaţie nouă, concentrându-se în schimb pe cea deja prezentată şi aflată în curs de negociere între statele membre, care urmăreşte ca până în 2030 să reducă la jumătate utilizarea pesticidelor chimice. Cea privind protecţia albinelor este a şaptea iniţiativă cetăţenească europeană examinată de Comisie, care are obligaţia de a răspunde fiecărei cereri cu cel puţin un milion de semnături în şapte state membre. 

Te-ar putea interesa și:

Ministerul Agriculturii permite utilizarea unor semințe tratate cu o substanță nocivă albinelor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), autorizează, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide, informează ministerul printr-un comunicat.

MADR precizează însă că nu va acorda autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, deoarece floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere.

"Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană", precizează MADR într-un comunicat.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb, şi 20 ianuarie - 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, subliniază MADR.

Conform sursei citate, această autorizare a fost determinată de faptul că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.", care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.

De asemenea, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor "Bothynoderes punctiventris", "Chaectonema tibiali", "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.".

"În acest context neutilizarea seminţelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producţie de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescenţă şi nici polen în perioada de creştere până la atingerea maturităţii tehnologice necesare pentru producţia de zahăr. În concluzie, unica soluţie pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul seminţelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetaţie pot duce mult mai uşor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine şi poluare a mediului înconjurător", explică reprezentanţii ministerului.

Aceştia menţionează că, ţinând cont de potenţialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol şi luând în considerare faptul că nu există soluţii care să permită menţinerea competitivităţii fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânţă tratată în zonele şi pe suprafeţele unde fără o astfel de soluţie culturile de porumb şi sfecla de zahăr ar putea fi compromise.

"Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere şi luând în considerare importanţa sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, se mai precizează în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.