Uniunea Economică Eurasiatică (UEE sau EAEU - sigla în engleză), prezidată de Rusia, a semnat luni un acord de liber schimb cu Iranul, în marja Consiliului Economic Eurasiatic Suprem desfăşurat la Sankt Petersburg, informează EFE.

Acordul va intra oficial în vigoare după ratificarea de către statele membre.

Până în prezent, relaţiile comerciale dintre UEE şi Republica Islamică au fost guvernate de un acord interimar ce data din octombrie 2019.

Potrivit previziunilor UEE, semnarea acordului de liber schimb va permite triplarea schimburilor comerciale de la 6,2 miliarde de dolari în prezent la 20 de miliarde de dolari în următorii cinci-şapte ani.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a subliniat că, datorită acestui acord, aproape toate bunurile produse în UEE vor avea acces fără taxe vamale pe piaţa persană, unde locuiesc aproximativ 90 de milioane de persoane.

''Cercurile de afaceri din ţările noastre, care fac comerţ activ cu partenerii iranieni, sunt interesate de acest lucru. Acum, condiţiile pentru cooperarea comercială se vor îmbunătăţi semnificativ'', s-a declarat încrezător liderul rus, care a prezidat reuniunea.

În plus, în cadrul summitului, ţările membre ale UEE - Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan şi Kârgâzstan - au semnat o foaie de parcurs pentru dezvoltarea organizaţiei până în 2045.

În cei de zece ani de existenţă, UEE a înregistrat aproape o dublare a schimburilor comerciale dintre ţările membre, de la 1,6 la 2,5 trilioane de dolari, potrivit lui Putin.

La reuniune a participat Nikol Pashinian, prim-ministrul Armeniei, care va prelua preşedinţia temporară a organizaţiei începând cu 1 ianuarie 2024, în ciuda faptului că Erevanul s-a distanţat recent de Moscova şi de alte organizaţii post-sovietice conduse de Rusia.

În discursul său, şeful guvernului armean a subliniat că UEE este "un parteneriat economic care nu ar trebui să aibă o agendă politică, cu atât mai puţin o agendă geopolitică".

''Continuăm să ne asumăm (UEE) exact în acest mod şi să dezvoltăm interacţiunea în cadrul cooperării noastre economice în acest context, încercând să evităm orice încercare de politizare a integrării eurasiatice'', a spus el.

Sankt Petersburg va găzdui marţi şi tradiţionala reuniune informală a şefilor de stat din Comunitatea Statelor Independente (CSI, CIS - sigla în engleză), creată în spaţiul post-sovietic după prăbuşirea URSS, la care Pashinian de asemenea va participa.

Liderul armean a evitat de mai multe luni să viziteze reuniunile blocurilor prezidate de Rusia, astfel că nu a participat la summitul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC, CSTO - sigla în engleză) din noiembrie şi nici la o reuniune a CSI din octombrie.

Kremlinul a anunţat anterior o posibilă întâlnire între preşedintele rus Vladimir Putin şi Paşinian, în cazul în care acesta din urmă va participa la evenimentele planificate zilele acestea în fosta capitală ţaristă.

Distanţarea Erevanului de OTSC a început după războiul dintre Armenia şi Azerbaidjan din 2020 pentru controlul asupra Nagorno-Karabah, când alianţa militară a lăsat fără răspuns cererile de ajutor ale Armeniei în faţa incursiunilor azere pe teritoriul său.

În mai anul trecut, Armenia a ameninţat că va părăsi OTSC, din care mai fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Tadjikistan, dacă va ajunge la concluzia că este o structură ''incompetentă''.

Articolul 4 din tratatul OTSC prevede că în cazul în care unul dintre statele părţi este supus unei agresiuni din partea oricărui stat sau grup de state, atunci aceasta va fi considerată ca fiind o agresiune împotriva tuturor statelor părţi şi acestea îi vor acorda statului agresat asistenţa necesară, inclusiv militară, şi îi vor oferi, de asemenea, sprijinul de care dispun în exercitarea dreptului la apărare colectivă, în conformitate cu articolul 51 din Carta ONU. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.