În luna februarie a acestui an, Executivul de la Budapesta a impus un preţ maximal la lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui, carne de porc şi de pui, în încercarea de a proteja gospodăriile de creşterea costurilor, iar ulterior au fost plafonate şi preţurile la carburanţi şi ratele la creditele ipotecare.

Miercuri, Gergely Gulyas a precizat că în cazul ouălor şi cartofilor, preţurile de vânzare în magazine şi supermarketuri vor fi plafonate la nivelul la care erau la data de 30 septembrie. Pieţele agroalimentare sunt exceptate de plafonul de preţ, a adăugat Gulyas.

Anunţul Executivului de la Budapesta vine în aceeaşi zi în care au fost publicate o serie de date oficiale care arată că rata anuală a inflaţiei în luna octombrie a crescut cu un punct procentual, până la 21,1%. Conform acestor cifre, Ungaria se apropie de cele trei state baltice, care sunt campioane la creşterea preţurilor în UE.

Inflaţia este "cea mai mare problemă" în Ungaria, a spus miercuri Gergely Gulyas, la finalul şedinţei de Guvern.

Explozia preţurilor la alimente şi cea a facturilor la utilităţi stau la baza inflaţiei accelerate din Ungaria. Preţurile la energie pentru gospodării au crescut cu 64%, în timp ce preţurile la alimente au crescut cu 40%, mai mult decât dublu faţă de media din UE. Preţurile la pâine, brânză şi ouă aproape s-au dublat în ultimul an, în cazul ouălor preţurile fiind mai mari cu 92% comparativ cu luna octombrie a anului trecut.

Inflaţia accelerată şi deprecierea forintului până la un minim istoric a forţat deja Banca Naţională a Ungariei să modifice politica monetară la mijlocul lunii octombrie, când a decis în regim de urgenţă să introducă o dobândă de 18% la depozitele în forinţi. 

Bancherii estimează că acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă de politică monetară

În opinia economiştilor băncii, BNR va rămâne deschisă la noi majorări dacă datele macro indică nevoia acestui lucru.

"Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,75%, conform aşteptărilor. Sondajul Bloomberg era împărţit: 8 din 16 contributori se aşteptau la o creştere de 75 de puncte de bază, 7 analişti vedeau una de 50 de puncte de bază, iar un răspuns la sondaj anticipa 25 de puncte de bază. Rata pentru facilitatea de creditare, care rămâne instrumentul relevant pentru o politică de control ferm al lichidităţii, a fost crescută la 7,75%. În viziunea noastră, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, dar considerăm că BNR va rămâne deschisă la noi majorări, dacă datele macro indică nevoia acestui lucru", se precizează în raport.

Analiştii BCR precizează că BNR vorbeşte de o cvasi-stagnare a economiei în T3 şi T4, dar şi despre faptul că inflaţia va rămâne de două cifre până în prima jumătate a anului 2024.

"Se consemnează faptul că traiectoria inflaţiei în viziunea BNR va fi peste aşteptările prezentate în raportul din vară, iar noile prognoze vor fi publicate luni într-o conferinţă de presă a guvernatorului Mugur Isărescu. Pe termen scurt, se anticipează un platou al inflaţiei în T4 2022, urmat de o inversare a trendului în prima jumătate a anului 2023. Exporturile de bunuri au crescut cu 34,1% în termeni anuali în luna septembrie, iar importurile au fost mai mari cu 36,2%. Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit cu 42,5% faţă de luna septembrie a anului trecut", mai arată analiza.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.