Gergely Gulyas a explicat la o conferinţă de presă că războiul prelungit din Ucraina şi sancţiunile impuse de Bruxelles Rusiei au dus la o creştere dramatică a preţurilor energiei în Europa, provocând o criză energetică pe mare parte din continent.

În acelaşi timp, a devenit clar în ultimele luni că, după cum stau lucrurile, Europa nu va avea, cel mai probabil, suficient gaz pentru sezonul de toamnă şi iarnă, a notat el.

Şeful de cabinet al premierului ungar a subliniat totodată că declararea stării de urgenţă energetică este în interesul protejării familiilor ungare şi a resurselor energetice ale ţării, menţionând că guvernul urmează astfel exemplul altor câteva state europene.

Planul de şapte măsuri ce va intra în vigoare în august cuprinde între altele eliminarea plafonării preţurilor la utilităţi în cazul consumurilor peste medie, interzicerea exportului de combustibili, inclusiv gaz, şi majorarea producţiei interne de gaz de la 1,5 la 2 miliarde de metri cubi.

În acelaşi timp, ministrul ungar al apărării, Kristof Szalay-Bobrovniczky, a anunţat miercuri că a ordonat creşterea stării de pregătire a forţelor armate.

"Ne confruntăm cu provocări de securitate fără precedent, ca războiul din imediata vecinătate a Ungariei şi migranţi ilegali violenţi asediind frontiera", a scris ministrul pe Facebook.

Acesta a menţionat că este vorba de provocări în faţa cărora au luat măsuri şi alte state din Europa, între care Regatul Unit, care a anunţat mobilizarea forţelor armate, Slovacia, care a declarat stare de urgenţă, şi Polonia, care îşi creşte de asemenea nivelul de pregătire militară.

"Şi noi trebuie să fim înarmaţi şi pregătiţi", a subliniat Kristof Szalay-Bobrovniczky, explicând că în următoarele săptămâni şi luni militarii ungari vor fi implicaţi într-un număr sporit de exerciţii pe teritoriul ţării, procesul de instruire va fi accelerat şi vor fi mobilizaţi mai mulţi rezervişti.

Citește și: Ministrul Péter Szijjártó: Ungaria şi România sunt pregătite să se ajute reciproc în domeniul securităţii energetice

Ungaria şi România sunt pregătite să se ajute reciproc în domeniul securităţii energetice, astfel că în momentul actual sunt purtate tratative cu privire la o nouă rută de transport al combustibilului nuclear şi creşterea capacităţii interconectorului de gaze naturale care legă cele două ţări - a anunţat marţi, la Bucureşti, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó.

Potrivit unui comunicat al Ministerului ungar al Afacerilor Externe, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute împreună cu omologul său român, Bogdan Lucian Aurescu, şeful diplomaţiei ungare a declarat: Cele două ţări au investit eforturi serioase pentru consolidarea securităţii energetice. Ministrul ungar de externe a adăugat: Chiar dacă nu primesc tot sprijinul extern, Ungaria şi România sunt disponibile să se ajute reciproc.

Péter Szijjártó a evidenţiat că, până acum, Ungaria primea combustibil nuclear dinspre Ucraina, dar această rută a devenit imposibil de utilizat din cauza războiului, astefel încât au fost demarate tratative pentru o nouă modalitate de transport, prin Bulgaria şi România. Péter Szijjártó şi-a exprimat speranţa că un acord în acest sens va fi semnat cât mai curând. Ministrul ungar de externe a subliniat că, prin oprirea gazoductului Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, sau din cauza scăderii cantităţii de gaze livrate prin acest gazoduct, Ungaria consideră că pentru perioada următoare ruta sudică va fi mai sigură, mai stabilă şi mai predictibilă. Ruta sudică trebuie consolidată, mai ales că, în mod real, numai pentru această rută există posibilitatea alimentării din surse noi, cum ar fi terminalul LNG din Grecia, sau gazele naturale provenite din Turcia sau Azerbaidjan.

Péter Szijjártó a anunţat că tratativele sunt avansate şi în ceea ce priveşte creşterea substanţială capacităţii interconectorului care leagă reţelele de transport ale gazelor naturale din Ungaria şi România, ceea ce va contribui la securitatea aprovizionării ambelor ţări. Péter Szijjártó a precizat că, în cursul acestui an, prin acest interconector, în România au intrat peste 600 de milioane de metri cubi de gaze naturale, iar în direcţie inversă, peste 300 de milioane, dar capacitatea reală este mult mai mare. Ministrul ungar de externe a afirmat că actuala perioadă este critică şi şi-a exprimat opinia că, fiind vorba despre ţări vecine, Ungaria şi România se află în faţa unor provocări asemănătoare, deoarece războiul din Ucraina pune în pericol securitatea fizică a celor două state şi provoacă greutăţi economice şi de aprovizionare cu energie. Péter Szijjártó a accentuat că Ungaria se află sub o dublă presiune: dinspre Est a primit peste 830.000 de refugiaţi, iar dinspre Sud a trebuit să primească aproximativ 110.000 de imigranţi ilegali. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.