Datele oficiale publicate marţi de Institutul naţional de statistică arată că preţurile de consum au înregistrat o creştere anuală de 13,7% în luna iulie, după un avans de 11,7% în luna iunie, în principal ca urmare a unei creşteri de 27% a preţurilor la alimente.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a înregistrat o creştere şi mai mare de 16,7%, ceea ce arată cât de extinse sunt presiunile inflaţioniste în economie.

Banca Naţională a Ungariei (NBH) a majorat dobânda de referinţă cu peste 800 de puncte de bază în acest an, inclusiv mai multe majorări cumulate de 200 de puncte de bază adoptate luna trecută, în condiţiile în care decidenţii se străduiesc să ţină sub control inflaţia şi să sprijine forintul. Moneda ungară este a treia cea mai slabă performantă monedă emergentă de la invazia rusească din Ucraina, cu o depreciere de peste 8% în raport cu moneda euro.

"Banca centrală nu are altă alegere decât să continue ciclul de majorare a dobânzilor cu paşi decisivi", a spus Mariann Trippon, economistă la CIB Bank în Budapesta. Mariann Trippon prognozează că dobânda de bază a NBH va ajunge la 13% la finele anului, de la 10,75% în prezent.

Analiştii sunt de părere că atunci când este vorba de preţuri, ce este mai rău abia acum urmează. În timp ce în luna iulie inflaţia a fost dominată de preţurile la alimente, în condiţiile în care preţurile la pâine şi brânză au înregistrat o creştere de peste 50% în ritm anual, lucrurile ar urma să se schimbe în lunile următoare când accentul va cădea pe preţurile la energie.

Plafonarea preţurile la carburanţi, care a făcut din Ungaria ţara din UE cu cele mai mici preţuri la benzină şi motorină, este eliminată treptat pe măsură ce guvernul condus de Viktor Orban încearcă să reducă cheltuielile şi să facă faţă unei posibile crize energetice.

Această decizie ar putea duce rata anuală a inflaţiei la peste 20% la toamnă, estimează Mariann Trippon. 

Citește și: Ucraina a tăiat livrările de petrolul rusesc către Europa

Ucraina a suspendat livrările de petrol rusesc spre trei ţări europene, începând cu data de 4 august, în condiţiile în care din cauza sancţiunilor occidentale grupul rus Transneft nu a putut efectua o tranzacţie bancară privitoare la drepturile de tranzit datorate Ucrainei, transmite Reuters.

Într-un comunicat de presă publicat marţi, Transneft, compania rusească responsabilă de transportul de hidrocarburi, a explicat că a plătit drepturile de tranzit pentru luna august către operatorul ucrainean Ukrtransnafta în data de 22 iulie, însă banii au fost returnaţi în data de 28 iulie deoarece plata nu a fost procesată. Banca rusească Gazprombank, care a intermediat tranzacţia, a explicat că banii au fost returnaţi din cauza restricţiilor impuse de Uniunea Europeană.

În consecinţă, compania ucraineană UkrTransNafta "a încetat să mai furnizeze servicii de transport de petrol via teritoriul ucrainean, începând cu data de 4 august", a precizat Transneft.

Este vorba despre livrările de petrol via o ramură sudică a oleoductului Drujba care trece prin Ucraina şi deserveşte trei state europene fără acces la mare, Ungaria, Slovacia şi Cehia. În mod normal, Rusia furnizează aproximativ 250.000 de barili pe zi celor trei state.

În schimb, livrările de petrol rusesc spre Polonia şi Germania, via o altă ramură a oleoductului Drujba care trece prin Belarus, "se derulează în mod normal", a precizat Transneft.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.