Ungaria a emis obligaţiuni în valută pe cinci ani în valoare de 4,25 miliarde dolari (4 miliarde euro), pentru care interesul investitorilor a fost de trei ori mai mare, de până la 12 miliarde dolari (11,29 miliarde euro), a anunţat Ministerul de Finanţe, citat de agenţia EFE.

Interesul din partea investitorilor demonstrează "încrederea în economia ungară", a afirmat ministrul de Finanţe, Mihaly Varga. El a reamintit că în 2022 datoria publică a Ungariei a scăzut de la 76,8% până la 73,5% din Produsul Intern Brut (PIB).

Varga a adăugat că deficitul ţării în 2022 a fost de 4,9%, faţă de 5,9% cât era nivelul estimat.

Din 2010 ponderea datoriei publice externe a scăzut de la două treimi până la o treime din total, a subliniat ministrul.

În decembrie, Comisia Europeană a decis să nu acorde Ungariei cele 22 miliarde euro fonduri de coeziune care îi reveneau până când garantează că programele pentru utilizarea acestora respectă prevederile Cartei Europene a Drepturilor fundamentale în materie de independenţă a Justiţiei, legi educaţionale, libertate academică şi drept de azil.

Citeşte şi: Eurostat: Ungaria, Letonia şi România, cel mai semnificativ avans al preţurilor producţiei industriale din UE, în noiembrie

Preţurile produselor care ies pe porţile fabricilor au crescut cu 27,4% în Uniunea Europeană (UE) şi cu 27,1% în zona euro, în noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2021, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, preţurile producţiei industriale au crescut în toate statele membre UE în ritm anual, cu excepţia Irlandei (unde s-a înregistrat un declin de 13%), iar cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Ungaria (63,5%), Letonia (51,2%) şi România (44,8%).

Eurostat precizează că în noiembrie preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un avans de 56% al preţurilor la energie şi de o creştere a preţurilor la bunurile de folosinţă imediată (17,1%), a preţurilor bunurilor intermediare (15,5%) şi a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată (9,7%).

În noiembrie, comparativ cu luna precedentă, preţurile producţiei industriale au consemnat o scădere de 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după un declin de 3% în zona euro şi de 2,6% Uniunea Europeană.

Cele mai semnificative creşteri ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Italia (3,3%), Suedia (2,7%) şi Irlanda (2,4%), iar cel mai semnificativ declin în Bulgaria (minus 12,6%), Slovacia (minus 11,6%) şi Grecia (minus 6%). România a raportat un avans de 1% în noiembrie, după o creştere de 2,6% în octombrie.

Preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în primul rând de preţurile la energie şi de preţurile bunurilor intermediare, care au scăzut cu 1,9% şi, respectiv, cu 0,4%, în timp ce preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată şi cele la bunurile de folosinţă imediată au urcat cu 0,2% şi, respectiv, cu 0,6%.

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.