"Este pentru prima dată când se adoptă un regulament de sine stătător privind posibilităţile de pescuit atât pentru Marea Mediterană, cât şi pentru Marea Neagră, ca urmare a intrării în vigoare în 2019 a planului multianual pentru stocurile demersale din vestul Mării Mediterane (WMMAP). Normele adoptate, de interes pentru România, vizează o cotă autonomă pentru şprot în Marea Neagră aplicabilă Bulgariei şi României; aceasta a fost stabilită la un nivel care să permită menţinerea nivelului actual al durabilităţii prin pescuit. Posibilităţile de pescuit pentru calcan în Marea Neagră au fost stabilite în cadrul CGPM", se precizează în comunicat.

Normele adoptate mai vizează, printre altele, eforturile de pescuit maxim admisibile, exprimate în număr de zile, pentru anumite stocuri de peşte din vestul Mării Mediterane. Aceste eforturi de pescuit au fost stabilite la un nivel cu 10% mai scăzut decât nivelul de referinţă prevăzut în WMMAP şi se aplică Spaniei, Franţei şi Italiei.

De asemenea, normele mai fac referire şi la posibilităţile de pescuit şi alte măsuri stabilite în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM). Astfel, Măsurile respective includ, de exemplu, o perioadă de interzicere a activităţilor de pescuit pentru anghila europeană în întreaga Mare Mediterană şi limite ale capturilor şi ale efortului de pescuit pentru stocurile de peşti pelagici mici din Marea Adriatică.

De ce ar trebui returnați banii cheltuiți cu Bursa de pește

"Aceste decizii s-au bazat pe cele mai bune avize ştiinţifice disponibile, furnizate de Comitetul ştiinţific, tehnic şi economic pentru pescuit, de Comitetul ştiinţific consultativ al CGPM pentru pescuit şi de Grupul de lucru al CGPM privind Marea Neagră, şi respectă principiile politicii comune reformate în domeniul pescuitului (PCP)", se subliniază în documentul citat.

CGPM este o organizaţie regională de gestionare a pescuitului competentă pentru conservarea şi gestionarea resurselor marine vii din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Uniunea Europeană este membră a CGPM, împreună cu Bulgaria, Croaţia, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Malta, România, Slovenia şi Spania. Măsurile adoptate în cadrul CGPM sunt obligatorii pentru membrii săi.

Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi se va aplica de la 1 ianuarie 2020.

MADR reaminteşte că Uniunii Europene i s-a atribuit o cotă anuală de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 şi 2022, din care 75 tone/an revin României şi 75 tone/an Bulgariei. În anul 2017, cota de calcan a României era de doar 43 de tone/an, a crescut apoi în anii 2018 şi 2019 la 57 de tone/an, iar acum, pentru următorii trei ani, cota este majorată la 75 de tone/an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.