Microsoft, Google și Meta și-au crescut consumul de apă în ultimii ani, milioane de utilizatori fiind dependenți de serviciile lor online, scrie Financial Times.

Academicienii sugerează că cererea de inteligență artificială ar duce la o creștere a prelevării de apă - atunci când apa este extrasă din sursele subterane sau de suprafață - la o valoare cuprinsă între 4,2 și 6,6 miliarde de metri cubi până în 2027, adică aproximativ jumătate din cantitatea consumată de Marea Britanie în fiecare an.

Cercetătorii de la Universitatea din California, Riverside, au scris într-o lucrare citată în revista Nature din această săptămână că este un ”moment critic pentru a descoperi și a aborda amprenta pe care o au modelele de inteligență artificială asupra apei”.

Această preocupare a crescut în ultimul an, pe măsură ce principalele companii de tehnologie concurează pentru a lansa produse care utilizează inteligența artificială generativă, care rulează pe modele lingvistice mari, capabile să proceseze și să genereze cantități uriașe de date textuale, numerice și de altă natură.

Pentru a funcționa, astfel de modele necesită cantități uriașe de putere de calcul, necesitând utilizarea unor ferme uriașe de servere care folosesc în procesul de răcire apa. O parte din apă se evaporă în procesul de răcire, în timp ce o altă parte poate fi reutilizată.

Apa este utilizată în majoritatea formelor de generare a combustibililor și a energiei, de exemplu, pentru pomparea petrolului și a gazului sau pentru a produce abur în centralele termice. De asemenea, se evaporă de la suprafața rezervoarelor exploatate pentru energie hidroelectrică.

În 2022, cea mai recentă perioadă pentru care sunt disponibile cifre, Microsoft și-a mărit consumul de apă cu 34%, Google cu 22% și Meta cu 3%, ca urmare a utilizării tot mai mari a centrelor de date.

Aceste companii au ca obiectiv să reintroducă în sisteme precum acviferele mai multă apă decât consumă până în 2030, de exemplu, prin finanțarea lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii de irigații care prezintă scurgeri sau prin refacerea sistemelor de zone umede.

Cu o lună înainte ca OpenAI să finalizeze antrenarea celui mai avansat model al său, GPT-4, un cluster de centre de date din West Des Moines, Iowa, a consumat 6 % din apa districtului, potrivit unui proces intentat de locuitorii acestuia.

Shaolei Ren, profesor asociat la UC Riverside, a sugerat că solicitarea a între 10 și 50 de răspunsuri de la popularul chatbot ChatGPT al companiei, care rulează pe modelul mai vechi GPT-3, ar echivala cu "băutul" unei sticle de 500 ml de apă, în funcție de momentul și locul în care este implementat.

GPT-4 are mai mulți parametri și necesită mai multă energie, așa că ar consuma probabil mai multă apă, a spus Ren. Informații detaliate despre consumul de energie al modelului nu au fost puse la dispoziție.

Cercetătorii au solicitat date mai cuprinzătoare și mai multă transparență din partea firmelor de inteligență artificială, inclusiv o defalcare a cât de mult consumă diferitele servicii de calcul, de exemplu, motoarele de căutare față de serviciile de inteligență artificială.

"Recunoaștem că antrenarea modelelor mari poate consuma multă apă și este unul dintre motivele pentru care lucrăm în mod constant pentru a îmbunătăți eficiența", a declarat Open AI atunci când i s-a cerut un comentariu. "De asemenea, credem că modelele lingvistice mari pot fi utile pentru a accelera colaborarea științifică și descoperirea de soluții climatice." 

Microsoft a precizat că "în prezent, calculul IA reprezintă doar o fracțiune din energia electrică utilizată de centrele de date, care utilizează în mod colectiv aproximativ 1% din alimentarea globală cu energie electrică. Cât de mult va crește această cifră și cum va afecta creșterea IA cursa globală către net zero va depinde de mulți factori".

Google a refuzat să comenteze.

Kate Crawford, profesor de cercetare la USC Annenberg, specializată în impactul social al inteligenței artificiale, a declarat: "Fără o mai bună transparență și mai multe rapoarte pe această temă, este imposibil să urmărim impactul real al modelelor de inteligență artificială asupra mediului.

"Iar acest lucru contează într-un moment în care multe părți ale planetei se confruntă cu secete profunde și prelungite, iar apa potabilă proaspătă este deja o resursă limitată".

Ea a adăugat: "Nu vrem să folosim orbește instrumente generative de inteligență artificială fără să cunoaștem adevăratul lor impact într-un moment în care planeta se confruntă deja cu o criză climatică."

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.