"Nu există nicăieri pe Pământ unde apa de ploaie ar fi sigură de băut, conform datelor pe care le-am folosit", a declarat pentru AFP Ian Cousins, profesor la Universitatea din Stockholm și autorul principal al studiului, publicat în revista Environmental Science and Technology. Echipa sa a studiat datele compilate începând din 2010 și a arătat că "chiar și în Antarctica sau pe platoul tibetan, nivelurile din apa de ploaie sunt peste liniile directoare propuse de Agenția americană pentru protecția mediului (EPA)", a adăugat el. Considerate în mod normal ca fiind virgine, ambele zone au niveluri de PFAS (Perfluoroalkyl și polifluoroalchil) "de 14 ori mai mari" decât cele prevăzute de orientările privind apa potabilă din SUA.

Cunoscuți mai degrabă sub numele de "substanțele chimice veșnice", deoarece se dezintegrează extrem de lent, PFAS, care se găsesc inițial în ambalaje, șampoane și produse de machiaj, s-au răspândit în mediul înconjurător, inclusiv în apă și aer. Odată ingerate, PFAS se acumulează în organism. Unele studii sugerează că expunerea la PFAS poate afecta fertilitatea și dezvoltarea fătului. De asemenea, poate duce la creșterea riscului de obezitate sau de anumite tipuri de cancer (de prostată, rinichi și testicule) și la creșterea nivelului de colesterol. EPA a redus recent pragul recomandat pentru PFAS după ce a descoperit că aceste substanțe chimice ar putea avea un impact asupra răspunsului imunitar la vaccinuri la copii, notează Ian Cousins.

Planeta este "contaminată ireversibil”

Potrivit lui Ian Cousins, PFAS sunt acum "atât de persistente" și omniprezente încât nu vor dispărea niciodată de pe Pământ. "Am făcut planeta inospitalieră pentru viața umană prin contaminarea ireversibilă a acesteia, astfel încât nimic nu mai este curat. Și până în punctul în care nu este suficient de curat pentru a fi sigur", spune el. "Am depășit o limită planetară", spune Ian Cousins, referindu-se la un model de evaluare a capacității Pământului de a absorbi impactul activității umane.

Omul de știință notează, totuși, că nivelurile de PFAS în corpul oamenilor au scăzut "destul de semnificativ în ultimii 20 de ani" și că "nivelul mediului înconjurător (de PFAS în mediul înconjurător) a rămas același în ultimii 20 de ani". "Recomandările sunt cele care s-au schimbat", explică cercetătorul, explicând că nivelul recomandat de PFAS a fost redus "de milioane de ori de la începutul anilor 2000, pentru că știm mai multe despre toxicitatea acestor substanțe". În ciuda rezultatelor studiului, Ian Cousins consideră că trebuie să învățăm să "trăim cu ea". "Nu sunt prea îngrijorat de expunerea zilnică în munți, de cursurile de apă sau de mâncare. Nu putem scăpa de el... va trebui să trăim cu el." "Dar nu este o situație ideală, în care am contaminat mediul înconjurător până în punctul în care expunerea naturală nu este cu adevărat sigură."

Citește și: Poluare în Marea Neagră. Fost șef al Gărzii de Mediu spune cât de gravă este situația

Conform unui studiu al  EU4EMBLAS – European Union for Improving Environmental Monitoring in the Black Sea, care a fost recent publicat, Marea Neagră este cea mai poluată din Europa.

Un lucru cunoscut este faptul că Marea Neagră este o mare aproape închisă unde nu există curenți puternici care să oxigeneze apa și să ajute la diluarea substabțelor toxice.

Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a explicat la B1TV ce ar trebui să facă cetățenii dar și autoritățile pentru a monitoriza și proteja populația: ”În zona nord și nord est a Mării Negre nivelurile de poluare sunt istorice. Și nu e vorba doar de 90 de substanțe, e vorba de 126 de substanțe, ne arată un studiu care s-a încheiat cu câteva luni înainte de a începe războiul din Ucraina. La substanțele astea detectate, pe un studiu făcut în trei ani de zile, mai sunt și alte substanțe care au apărut cu ocazia bombardamentelor. Dunărea strânge foarte multe substanțe periculoase de pe jumătate de continent. Mai avem și alte volume de apă care strâng din zona Rusiei cantități importante din zona Ucrainei și le aduc pe litoral și litoralul de nord al Mării Negre, printre care și litoralul românesc. Au devenit extraordinar de poluate în comparație cu alte litorale din alte zone costiere din Marea Mediterană, care e mai frecventată de români”.

Despre ceea ce ar putea și ar trebui să facă turiștii și autoritățile, Berceanu a spus că: ”În primul rând pe turiști nu poate să-i sfătuiască decât ministerul și DSP-ul făcând analize. Asta e cel mai simplu lucru, să faci analize periodice, la câteva zile, să vezi care-i calitatea apei, ce se întâmplă pe plajele românești, care e migrația de-a lungul coastei a deșeurilor. Dar m-am uitat pe câteva videoclipuri recente de la Marea Neagră, cu țevi sparte, care evacuează fel și fel de materiale, nu mă pronunț de care dar care nu arătau deloc bine, și le evacuează în zona de litoral, la câțiva metri de plajă. De aceea, autoritățile române, DSP-ul, Apele Române, Garda de Mediu ar trebui să meargă frecvent acolo, să ia probe și să vină cu rezultate, cu buletine de analize pe care să le împărtășească populației și să primești un sfat”. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.