Virusul, denumit Langya henipavirus sau LayV, a fost descoperit datorită unui sistem de detectare timpurie a persoanelor febrile cu antecedente recente de expunere la animale în estul Chinei. Pacienții, în principal fermieri, au raportat, de asemenea, oboseală, tuse, pierderea poftei de mâncare și dureri, mai mulți dintre ei dezvoltând anomalii ale celulelor sanguine și semne de afectare a ficatului și a rinichilor. Vestea bună este că toți au supraviețuit. 

Dintre cei 35 de pacienți, 26 au fost infectați doar cu LayV, potrivit unui raport publicat în New England Journal of Medicine citat de Bloomberg. Nu existau dovezi că aceștia au fost în contact apropiat sau că au avut un istoric de expunere comună, ceea ce sugerează că infecția umană ar putea fi sporadică, au declarat cercetătorii. Testele au detectat virusul la 27% dintre șoareci, un vector cunoscut pentru henipavirusuri similare, sugerând că mamiferele mici și blănoase asemănătoare cârtițelor ar putea fi un rezervor natural, au spus aceștia. 

Sunt necesare investigații suplimentare pentru a înțelege mai bine infecția, potrivit cercetătorilor din Beijing, Singapore și Australia. Centrele de control al bolilor din Taiwan au declarat că acordă atenție raportului și intenționează să înceapă depistarea virusului. 

Răspândirea germenilor de la animale la oameni, numită zoonoză, este frecventă, fiind responsabilă pentru mai mult de șase din zece boli infecțioase cunoscute la oameni, potrivit Centrelor americane pentru controlul și prevenirea bolilor. De cele mai multe ori, aceștia provoacă boli limitate, dispărând fără a avea un impact major. Totuși, în urma Covid-19, acum există mai multe sisteme de depistare și detectează agenți patogeni noi.

Citește și: Un virus din epoca dinozaurilor, descoperit la om

Virusul Maverick care nu a mai fost întâlnit la mamifere de milioane de ani, a fost reperat "ascuns în genomul uman", spune profesorul Aris Katzourakis de la Universitatea Oxford.

"Se cam ascunde în genomul uman", spune Aris Katzourakis de la Universitatea din Oxford. Există două exemple ale virusului dispărut de mult timp ascunse în fiecare om în viață.

Virușii fosili sunt foarte diferiți de cei care ne infectează cu orice, de la Covid-19 la răceala comună.

Virusurile moderne tind să fie retrovirusuri, care inserează în mod activ copii ADN ale genelor lor ARN în genomul celulelor pe care le infectează. Între 5% și 10% din genomul uman este format din "ADN nedorit" provenit de la retrovirusuri.

Virușii fosili recent descoperiți aparțin unui grup străvechi de viruși cunoscuți de oamenii de știință sub numele de Mavericks.

Urme de virus Maverick fosilizat au fost identificate în trecut la pești, amfibieni și reptile, dar despre singurul exemplu cunoscut anterior de ADN Maverick la mamifere  se crede că a fost contaminat de la pești.

Într-o nouă lucrare care documentează descoperirea, Katzourakis și co-autorul lucrării, Jose Gabriel Nino Barreat, scriu că unul dintre virusurile Maverick a fost introdus în genomul unuia dintre strămoșii noștri îndepărtați cu cel puțin 105 milioane de ani în urmă.

"Estimăm în continuare vârsta strămoșului viral la aproximativ 268 milioane de ani. Rezultatele noastre oferă dovezi pentru unele dintre cele mai vechi integrări virale în genomul uman și informații despre interacțiunile vechi ale virusurilor cu strămoșii mamiferelor din zilele noastre. Nu există atât de multe virusuri non-retrovirale în genomul nostru", a declarat Katzourakis pentru New Scientist.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.