Va dura mai mult de două săptămâni până când bacteriile din această cuvă de 670 de litri vor tranforma conținutul de orez și apă în băutura alcoolică tradițională a Japoniei.

”Aceste microorganisme nu numai că trăiesc, ele ascultă, iar acordurile muzicale care răzbat de sub rezervor le influențează, determinând, în ultimă instanță, gustul alcoolului”, a explicat Yoshimi Terasawa, un producător de sake.

Gustul de modifică

„Microorganismele din interior sunt activate de vibrații și gustul se schimbă”, a adăugat bărbatul în vârstă de 63 de ani, șeful Tokyo Port Brewing. Muzica reprezintă una dintre tehnicile neconvenționale folosite de Terasawa în singura fabrică de sake situată în inima capitalei.

Înghesuită într-o clădire cu patru etaje, această mică afacere folosește metode care promit să ajute industria să înfrunte efectele schimbărilor climatice. Utilizează mașini modificate și procese ergonomice care folosesc mai puțină energie și forță de muncă decât o braserie tradițională din mediul rural.

Suficient pentru 42.000 de sticle

„Făcând un astfel de sake, în cantități mai reduse, este mai ușor să păstrezi un mediu de producție constant”, spune Terasawa, care lucrează în domeniu de peste 45 de ani. Compania produce aproximativ 30 de kilolitri de sake pe an, suficient pentru a umple aproape 42.000 de sticle de 720 ml.

Dar preferințele consumatorilor s-au schimbat, iar fenomenul de îmbătrânire a populației și-au spus cuvântul asupra cererii și, implicit asupra acestui sector de activitate în ansamblul lui. Potrivit datelor oficiale, numărul fabricilor de sake a scăzut cu două treimi de la un recordul din anii 1970, la aproximativ 1.100 în prezent, iar mai bine de jumătate dintre se confruntă cu probleme financiare. 

De la etajul patru, la doi 

Mai sunt și alte provocări care și-au pus amprenta, și anume lipsa forței de muncă, tinerii ferindu-se să bată la ușa acestor întreprinderi, scumpirea carburanților, dar și perturbarea fluxului de aprovizionare cu orez din cauza încălzirii globale. 

Terasawa este convins că fabrica lui oferă un model de producție care face față acestor provocări. Procesul debutează pe balconul de la etajul patru, unde el și un angajat țin orezul la abur timp de 70 de minute.

Orezul astfel prelucrat coboară, apoi, prin tuburile care străpung podelele în camera de tratare a mucegaiului de la etajul trei înainte de a ajunge să fermenteze la etajul doi, folosind apa de la robinet. „Pe viitor, multe fabrici de sake vor adopta această metodă”, este convins Terasawa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.