Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, a confirmat informația. Subiectul a declanșat o adevărată luptă politică: PNL se opune reducerii acelui plan, în timp ce premierul Ciolacu a vorbit despre asumarea unei decizii politice.
”Asumați-vă”
”Avem nevoie de asumarea unei decizii politice clare cu privire la pragul pentru microîntreprinderi. Acela pus în PNRR de guvernul de dreapta condus de președintele PNL de la acea vreme - domnul Cîțu! Oamenii trebuie să știe: avem de ales între a scădea pragul la microîntreprinderi și a lua în jur de 300 de milioane de euro sau a renunța la bani și a păstra cuantumul actual de 500.000 de euro. Vreți nu vreți, domnule Ciucă: sunteți parte a deciziei! Asumați-vă!", a spus Marcel Ciolacu.
Lanțuri de business
Bine, bine, dar ce efecte va avea însă pentru România o astfel de decizie? ”Intenția autorităților de a reduce și mai mult pragul de funcționare la microîntreprinderi va însemna un adevărat seppuku economic pentru România”, a răspuns, în exclusivitate pentru DCBusiness, analistul financiar Adrian Negrescu. El a amintit că, în România sunt ”peste 500.000 de microîntreprinderi, care angajează undeva în jur de 900.000 de oameni. Și care sunt baza economică a României, sunt întreprinderile care asigură lanțuri de business vitale pentru funcționarea unei economii unde serviciile și consumul se află în prim plan”, a subliniat interlocutorul redacției noastre.
Statul se va trezi cu încasări mai mici
Adrian Negrescu a punctat faptul că, ”dacă vom reduce și mai mult pragul de funcționare la micro, să ne așteptăm la cel puțin 100.000 de companii închise și la peste 200.000 de locuri pierdute. De ce? Pentru că pentru mulți nu va mai fi financiar eficient să funcționeze pe microîntreprindere, în condițiile în care vor trebui să plătească impozit pe profit. Vor alege fie să închidă și să se întoarcă pe PFA, fie să-și acopere prin contabilitate toate cheltuielile posibile și imposibile pentru a-și reduce profitul”, a spus analistul finalistul financiar.
Ducându-și ideea mai departe, el a precizat că, în loc să câștige mai mulți bani din această zonă, unde sistemul fiscal este foarte simplu și ușor de aplicat, ”statul se va trezi cu încasări mai mici. Acest lucru dincolo de faptul că multe întreprinderi, mai ales din domeniul comerțului și al serviciilor, vor alege, din păcate, să lucreze la negru, să evite plata taxelor, pentru a nu plăti un impozit pe profit mai mare.
Va fi sfârștiul pentru mulți antreprenori
Este o lovitură puternică pentru economia românească, în care micii investitori nu au nici o șansă, în momentul de față. Le este dificil să facă rost de capital, să-și înființeze o firmă cu impozit pe profit. Le este foarte greu să funcționeze în condițiile în care lanțurile economice sunt din ce în ce mai firave, blocajul financiar se acutizează, iar creditul furnizor s-a rarefiat din punct de vedere investițional, motiv pentru care această lovitură pe care guvernul o pregătește ar putea reprezenta sfârșitul pentru mulți dintre cei care au avut curajul și tupeul, între ghilimele, de a începe să dezvolte o afacere”, a atras atenția Adrian Negrescu.
Chestiune unică la nivel european
În opinia analistului, autoritățile române nu știu să negocieze. În PNRR, a explicat el, ”nu scrie nicăieri că trebuie să reducem pragul la microîntreprinderi încă o dată. Scrie doar despre o regândire a modului de impozitare a microîntreprinderilor, lucru care s-a întâmplat deja. Să nu uităm că, de la 1 ianuarie, am crescut taxele pe microîntreprinderi și am obligat antreprenorii să aibă doar o singură societate micro, o chestiune unică la nivel european. Nicăieri statul nu te obligă să ai un angajat pe o firmă și să funcționezi doar cu o singură companie. Poți avea zeci, sute de companii, fără să ai nevoie de angajați, fără să ai nevoie de nici un fel de cărți de muncă și alte asemenea piedici puse investitorilor. În lumea civilizată, companiile sunt folosite ca vehicule de investiții. Poți avea zeci, sute pe care le poți folosi pentru a face afaceri. Iar noi, în loc să încurajăm dezvoltarea afacerilor, crearea de companii și crearea, până la urmă, a unor lanțuri de business, încercăm să limităm și mai mult funcționarea capitalului și așa extrem de redus în România.
Creșteri de TVA și de taxe
Să pornești o afacere de la zero nu o poți face în România, decât pornind de la o microîntreprindere. Până prind chiag, până faci afaceri, până reușești să faci suficienți bani pentru a-ți permite să plătești taxe mai mari către statul român drumul este lung. Este un seppuku economic, un harachiri financiar și fiscal care, din punctul meu de vedere, va genera efecte negative, atât financiar, cât și din perspectiva apetitului românilor pentru a-și deschide propriile afaceri”, a insistat Adrian Negrescu.
În ceea ce-i privește pe investitorii străini, ei au început deja să evite România. Că este așa o demonstrează nivelul investițiilor străine ”care scade anul acesta cu aproape 30%, după ce anul trecut a ajuns la un nivel și mai mic. Este un nivel minim al investițiilor străine de aproape șase miliarde de euro, ceea ce denotă faptul că, din păcate, acestui iureș de schimbări de taxe din ultimii ani, a determinat, practic, investitorii străini să evite România, mai ales că nu au nici un fel de garanție că afacerile lor se vor desfășura într-un cadru fiscal predictibil. Se vorbește în continuare de creșterea TVA - a spus-o Unicredit, după ce alte instituții și bănci au confirmat acest lucru -, iar pentru multe dintre companii, în momentul în care în spațiul public se vorbește despre creșterea TVA, despre creșterea taxelor pe afaceri, mulți investitori amână orice demersuri până când totul nu este bătut în cuie, până când nu se știu clar condițiile în care poți derula o afacere”, a apreciat analistul financiar.
------
Regimul microîntreprinderilor face parte din jalonul 206, inclus în cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de aproape 2,7 miliartde euro. Acest jalon vizează revizuirea Codului fiscal ”în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în T1 2023 și este finalizată până în T4 2024”. Numărul microîntreprinderilor românești a scăzut deja la cel mai redus nivel din 2012, dar Comisia Europeană pare în continuare nemulțumită.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.