Ultimele ore pentru firmele care vor să scape de TVA. Costul ascuns al deciziei

contabil
Solicitarea se face prin declarația fiscală corespunzătoare categoriei din care face parte contribuabilul / Foto: Magnific
Firmele care îndeplinesc condițiile pentru ieșirea din sistemul TVA pot depune cererea până joi, 10 septembrie. Anularea codului poate genera însă costuri importante.

Firmele și persoanele fizice autorizate care vor să iasă din sistemul TVA mai au la dispoziție doar câteva ore pentru a transmite solicitarea aferentă acestei perioade. Joi, 10 septembrie 2026, expiră termenul indicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA care îndeplinesc condițiile legale și solicită anularea înregistrării.

Ieșirea din sistem poate reduce obligațiile administrative și poate face prețurile mai atractive pentru clienții persoane fizice. Decizia nu este însă automat avantajoasă. Firma poate fi obligată să restituie, prin ajustare, o parte din TVA dedusă anterior pentru mărfurile aflate în stoc, serviciile neutilizate, echipamente sau imobile.

În plus, simpla scădere a cifrei de afaceri sub plafonul legal nu duce automat la anularea codului de TVA. Contribuabilul trebuie să depună cererea, iar ieșirea din sistem produce efecte numai după comunicarea deciziei organului fiscal.

Cine poate solicita ieșirea din sistemul TVA

Regimul special de scutire poate fi aplicat de persoanele impozabile stabilite în România a căror cifră de afaceri anuală nu depășește plafonul de 395.000 de lei.

În cazul unei persoane deja înregistrate în scopuri de TVA, solicitarea de anulare poate fi formulată dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de Codul fiscal:

  • cifra de afaceri realizată în anul calendaristic precedent nu a depășit plafonul de scutire;
  • cifra de afaceri realizată în anul în curs, până la data solicitării, nu a depășit plafonul.

Plafonul nu trebuie confundat cu cifra de afaceri contabilă totală. Pentru stabilirea încadrării se utilizează cifra de afaceri calculată potrivit regulilor speciale din legislația TVA, motiv pentru care verificarea trebuie făcută împreună cu persoana care ține evidența fiscală a firmei.

Potrivit informării ANAF din 8 septembrie, cererea trebuie transmisă cel târziu până pe 10 septembrie pentru această perioadă.

Ce formulare trebuie depuse

Solicitarea se face prin declarația fiscală corespunzătoare categoriei din care face parte contribuabilul:

formularul 010 – pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică;

formularul 016 – pentru persoanele juridice străine care au locul exercitării conducerii efective în România;

formularul 020 – pentru persoanele fizice române și străine care dețin cod numeric personal;

formularul 030 – pentru persoanele fizice care nu dețin cod numeric personal;

formularul 040 – pentru instituțiile publice;

formularul 070 – pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice independent sau exercită profesii libere.

Operațiunea poate fi declarată electronic prin formularul 700 – „Declarație pentru înregistrarea/modificarea în mediu electronic a mențiunilor ulterioare înregistrării fiscale, precum și pentru radierea înregistrării fiscale”.

Depunerea formularului nu înseamnă că firma este scoasă în aceeași zi din evidența plătitorilor de TVA. Organul fiscal verifică îndeplinirea condițiilor și emite o decizie de anulare.

Codul de TVA rămâne valabil până la decizia Fiscului

Un aspect important pentru facturare este data de la care anularea produce efecte. Firma nu trebuie să înceteze din proprie inițiativă să colecteze TVA imediat după transmiterea formularului.

Codul fiscal stabilește că anularea înregistrării este valabilă de la data comunicării deciziei emise de organul fiscal. Până la acel moment, contribuabilul rămâne înregistrat în scopuri de TVA și trebuie să aplice regulile normale de taxare.

Prin urmare, o factură emisă înainte de comunicarea deciziei trebuie tratată potrivit statutului fiscal existent la data operațiunii. Abia după anulare firma aplică regimul special de scutire și nu mai înscrie TVA colectată pe facturile pentru operațiunile care intră sub acest regim.

Totodată, după ieșirea din sistem, firma nu mai poate deduce TVA aferentă cumpărăturilor utilizate pentru activitatea scutită.

Costul ascuns: TVA dedusă pentru mărfurile rămase în stoc

Principalul risc financiar apare atunci când firma a dedus TVA pentru achiziții pe care încă le deține la momentul anulării codului.

În ultimul decont de TVA pot fi necesare ajustări pentru:

  • mărfurile aflate în stoc;
  • materiile prime și materialele neconsumate;
  • serviciile neutilizate;
  • activele corporale fixe aflate în proprietatea firmei;
  • bunurile de capital pentru care perioada legală de ajustare nu a expirat;
  • avansurile și anumite achiziții pentru care TVA a fost dedusă, dar operațiunea nu este finalizată.

Practic, dacă firma a dedus TVA la cumpărarea unor produse aflate încă în depozit, iar după anulare le va vinde în regim de scutire, avantajul deducerii nu poate fi păstrat integral. TVA dedusă trebuie ajustată conform regulilor fiscale.

Suma rezultată poate deveni TVA de plată și trebuie evidențiată în ultimul decont depus după anularea înregistrării.

Echipamentele și imobilele pot genera ajustări mai mari

O atenție deosebită trebuie acordată bunurilor de capital. În această categorie pot intra clădirile, spațiile comerciale, anumite modernizări și echipamentele utilizate pe termen lung.

Pentru aceste bunuri, ajustarea TVA se face în funcție de perioada rămasă din intervalul legal de ajustare. În general, perioada este de cinci ani pentru anumite bunuri de capital și de 20 de ani pentru construcții, achiziții sau transformări de bunuri imobile, în condițiile stabilite de Codul fiscal.

Astfel, o firmă care a cumpărat recent un spațiu, un utilaj sau echipamente și a dedus TVA poate avea de restituit o parte importantă din taxă la ieșirea din sistem.

Din acest motiv, valoarea ajustărilor trebuie calculată înaintea depunerii solicitării. Economia administrativă obținută prin renunțarea la codul de TVA poate fi mai mică decât suma care trebuie plătită în urma ajustărilor.

Când poate fi avantajoasă ieșirea din TVA

Regimul de scutire poate fi atractiv mai ales pentru afacerile care:

  • lucrează preponderent cu persoane fizice;
  • au puține achiziții cu TVA deductibilă;
  • prestează servicii bazate în principal pe munca proprie;
  • nu intenționează să facă investiții importante în perioada următoare;
  • activează pe piețe în care prețul final este decisiv.

Dacă prețul fără TVA poate fi transformat într-un preț final mai mic, afacerea poate deveni mai competitivă în relația cu populația. Firma poate alege și să păstreze o parte din diferență în marjă, în măsura în care piața acceptă prețul.

Dispare însă dreptul de deducere pentru TVA achitată furnizorilor. Costul materiilor prime, chiriei, echipamentelor și al altor achiziții purtătoare de TVA va fi suportat integral de firmă.

Firmele cu clienți plătitori de TVA pot pierde avantajul

Ieșirea din sistem este mai puțin atractivă pentru companiile care lucrează în principal cu alte firme înregistrate în scopuri de TVA.

Un client plătitor de TVA este interesat, de regulă, de prețul fără taxă, deoarece poate deduce TVA înscrisă pe factura furnizorului. După anularea codului, furnizorul nu mai facturează TVA, dar nici nu mai poate deduce taxa din propriile achiziții. Aceasta intră în cost și poate reduce marja sau poate determina majorarea prețului cerut clientului.

Situația trebuie analizată și din perspectiva investițiilor viitoare. O firmă care plănuiește achiziția unor utilaje, vehicule sau echipamente scumpe poate pierde avantajul deducerii TVA dacă renunță acum la cod.

Mai mult, dacă cifra de afaceri va depăși din nou plafonul de 395.000 de lei, contribuabilul va trebui să solicite reînregistrarea în scopuri de TVA și să revină la obligațiile de declarare și colectare a taxei.

Ce trebuie verificat înainte de trimiterea formularului

Înaintea depunerii solicitării, contribuabilul ar trebui să facă cel puțin următoarele verificări:

  • calcularea cifrei de afaceri relevante pentru TVA în anul precedent și în anul curent;
  • inventarierea mărfurilor și materialelor pentru care a fost dedusă taxa;
  • identificarea serviciilor achiziționate, dar încă neutilizate;
  • verificarea activelor și bunurilor de capital aflate în perioada de ajustare;
  • estimarea TVA care va trebui înscrisă în ultimul decont;
  • evaluarea efectului asupra prețurilor și contractelor cu clienții;
  • verificarea investițiilor planificate și a riscului de depășire din nou a plafonului.

Ieșirea din sistemul TVA este, așadar, o opțiune fiscală, nu o consecință automată a scăderii veniturilor. Pentru unele afaceri mici poate însemna mai puțină birocrație și prețuri mai bune. Pentru altele, ajustările și pierderea dreptului de deducere pot transforma decizia într-una costisitoare.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close