Beijing, viitorul paradis al robotilor? Este cea mai recentă obsesie a președintelui Xi Jinping, care a ordonat Ministerului Industriei și Tehnologiei ca, „până în 2027, robotica să devină noul motor al creșterii economice”. Mai exact, China pariază pe „oameni-mașină”, automate cu o morfologie care amintește de oamenii din carne și oase. „Acești roboți umanoizi au cap, trunchi, brațe și picioare, care le permit să se miște precum oamenii, să manipuleze obiecte sau să transporte încărcături la fel ca oamenii”, explică Olivier Ly, profesor-cercetător în robotică la Laboratorul de Informatică din Universitatea din Bordeaux (Labri). Gigantul asiatic plănuiește să producă în masă aceste creaturi din 2025, pentru a deveni cel mai mare producător mondial. „Acești roboți vor schimba profund modul în care producem”, crede Beijingul.

De la Unimate la Optimus, 70 de ani de invenții

Roboții umanoizi ai lui Xi Jinping ar putea marca un nou punct de cotitură în știința roboticii, după șapte decenii de inovație. Încă din 1954, anul în care Isaac Asimov publica Peșterile de oțel, inginerul american Georges Devol strângea ultimele șuruburi la Unimate, primul lui automat al erei industriale. Inspirat de manipulatoarele de la distanță ale centralelor nucleare, acest braț articulat uraș a fost instalat pentru prima dată în fabricile General Motors, la începutul anilor 1960. În Franța, Renault s-a grăbit să urmeze exemplul în următorul deceniu, delegând o parte din ansamblul lui R9 către sistemele de automatizare proiectate în cadrul propriei filiale, Acma, vândute ulterior companiei elvețiene-suedeze ABB.

Prelucrarea tablei, vopsitul, operațiuni de sudură...Roboții industriali își croiesc drum alături de muncitori. Lucrători și tehnicieni sunt acum invitați să împartă spațiul de lucru cu aceste mașini din ce în ce mai sofisticate, pline de senzori.  Rezultatul este o eficiență mai mare și costuri mai mici cu forța de muncă.

Roboții salvatori

Fabricile chineze au beneficiat cel mai mult de pe urma acestei revoluții a productivității. Anul trecut, au primit peste 290.000 de roboți noi, potrivit statisticilor Federației Internaționale de Robotică. Dar pentru a doua putere mondială, roboții nu reprezintă atât o modalitate de a reduce costurile, cât un mijloc de a compensa o acută lipsă de forță de muncă, rezultatul unui declin demografic fără precedent. Anul trecut, cea mai populată țară din lume (1,4 miliarde de locuitori) și-a pierdut 850.000 de cetățeni. În acest context, Xi Jinping cheamă în ajutor roboții, optând să îi umanizeze cât mai mult posibil pentru a-i integra în cadrul industrial.

Dar proiectarea roboților după chipul și asemnănarea noastră rămâne o provocare tehnologică imensă. „Mișcările umane, în special cele ale mâinilor, sunt foarte complexe și greu de reprodus pe mașini”, crede Olivier Ly. Mulți roboți încă mai au probleme de echilibru când merg. Iar costurile de dezvoltare sunt încă foarte mari. „Mecanismul necesar pentru a opera doar o articulație costă între 2.000 și 3.000 de euro, iar un robot biped costă în jur de douăzeci”, subliniază expertul.

Salt periculos

Cu toate acestea, trebuie recunoscut faptul că roboții au făcut multe progrese de la Wabot-1. Proiectată acum o jumătate de secol de un robotian japonez, acestei creaturi cibernetice i-au trebuit 45 de secunde pentru a face un singur pas. Astăzi, în ciuda celor 80 de kilograme ale sale, Atlas urcă trepte, sare peste un obstacol și face o întoarcere înapoi. În orice caz, așa arată videoclipurile publicate de designerul său, Boston Dynamics, o fostă subsidiară a Google cu sediul în Massachusetts și cumpărate în urmă cu doi ani de Hyundai. Reputat a fi cel mai avansat din categoria sa, acest robot de înaltă tehnologie rămâne totuși un prototip, la fel ca vărul său Optimus, aflat în prezent în dezvoltare în laboratoarele Tesla. Mai avansat, Digit, un biped de 1,75 m capabil să sorteze obiecte, să urce scări fără să-și piardă echilibrul, să mute greutăți, este testat în depozitele logistice ale Amazon. Designerul său, American Agility Robotics, plănuiește să producă 10.000 pe an în „robofab”, noua sa fabrică din Salem, Oregon, operațională de câteva săptămâni.

Pentru a deveni, așa cum își propune președintele său, prima putere în domeniu până în 2050, China trebuie să se grăbească pentru a câștiga o cotă importantă a acestui piețe estimată să atingă, aproape 130 de miliarde de euro până în 2035, conform previziunilor băncii de investiții Citic Securities. Deși China rămâne cea mai mare piață de robotică din lume, mai mult de două treimi din roboții desfășurați pe teritoriul său sunt fabricați în străinătate. Cu excepția germanului Kuka, cumpărat în 2018 de chinezul Midea, industriei locale îi lipsesc încă locomotive puternice pentru a sparge această dependență.

Dar probabil că este doar o chestiune de timp. Robotica se poate baza deja pe potențiale produse emblematice, inclusiv Siasun, Han’s Robot, Ubtech Robotics, Aubo sau Techman, pentru a numi doar câteva. Xi Jinping poate conta și pe batalioane de cercetători, precum cei de la Universitatea Tsinghua din capitală. Și poate, de asemenea, să se bazeze pe comorile de inovație desfășurate în domeniul inteligenței artificiale de liderii săi tehnologici, Baidu, Alibaba, SenseTime sau Megvii. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.