Hidrogenul poate fi un „punct de cotitură” energetică pentru o Uniune care s-a angajat să lase în urmă dependenţa de combustibilii fosili importaţi din Rusia, a punctat ea.

Dar „trebuie să trecem de la o piaţă de nişă la una de masă. Vrem să producem zece milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE în fiecare an până în 2030”, ceea ce necesită „reglementarea deficitului de investiţii”, a subliniat ea, amintind că blocul comunitar şi-a „dublat obiectivul pentru 2030 de a produce zece milioane de tone de hidrogen regenerabil”.

Ea a evocat în context planul REPowerEU, prezentat în mai, în contextul demersurilor de a da un nou impuls energiilor regenerabile şi a se realiza deconectarea de combustibilii fosili importaţi din Rusia.

Viitoarea nouă Bancă Europeană a Hidrogenului va contribui şi la „garantarea achiziţiei de hidrogen”, a mai asigurat von der Leyen în discursul ei, conform Agerpres.

În iulie, executivul european a aprobat un proiect de cercetare şi dezvoltare în favoarea hidrogenului, un sector strategic pentru decarbonizarea economiei, prin reunirea a 41 de iniţiative la care participă 35 de întreprinderi (grupuri mari, IMM-uri sau start-up-uri), sprijinite de 15 state membre, printre care Germania, Spania, Franţa, Italia şi Polonia, aminteşte AFP. Hidrogenul ar trebui să joace un rol central pentru a permite industriei să producă oţel, ciment sau produse chimice şi farmaceutice fără să emită CO2.

Pentru a face acest lucru, va trebui să fie el însuşi ecologic, adică să provină dintr-o electroliză a moleculei de apă (H2O) care separă hidrogenul şi oxigenul datorită electricităţii generate din energii cu emisii reduse de carbon. Astfel, hidrogenul verde ar putea înlocui cărbunele în industrie şi ar permite stocarea energiei regenerabile intermitente, solare sau eoliene, prin intermediul pilelor de combustie, potrivit Digi24.

Transportul greu (trenuri, nave, vehicule rutiere comerciale etc.) ar putea, de asemenea, să utilizeze hidrogenul pentru a înlocui combustibilii fosili.

Șefa FMI recunoaște că mulți economiști au greșit în prognozele lor

Guvernatorii băncilor centrale trebuie să fie perseverenţi în lupta împotriva unei inflaţii generalizate, a declarat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, recunoscând că mulţi economişti au greşit când au prognozat anul trecut că inflaţia va scădea, informează Reuters.

"Inflaţia este încăpăţânată, este mai generalizată decât credem... Asta înseamnă că avem nevoie ca guvernatorii băncilor centrale să fie la fel de încăpăţânaţi în combaterea sa, pe cât s-a dovedit a fi inflaţia", a spus Georgieva.

Directorul FMI a adăugat că, dacă politica fiscală şi cea monetară vor funcţiona bine, anul următor ar putea să fie unul mai puţin dureros. Însă dacă politica fiscală nu este suficient de bine ţintită, ar putea deveni "inamicul politicii monetare, alimentând inflaţia", a avertizat Georgieva.

Referindu-se la situaţia din Europa, directorul FMI a apreciat că, în situaţia actuală, Banca Centrală Europeană trebuie să realizeze un echilibru atent între lupta împotriva inflaţiei şi necesitatea de a menţine economia în funcţionare. "Există cu siguranţă teama unei recesiuni în unele ţări, sau chiar dacă nu va fi o recesiune, se va resimţi ca o recesiune la iarnă. Şi dacă Mama Natură nu va coopera, şi iarna va fi una dură, asta ar putea duce la tensiuni sociale", a spus Kristalina Georgieva.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.