UE studiază dacă Big Tech ar trebui să plătească o parte din costurile reţelei de telecomunicaţii

Antonia Popescu |
Data publicării:
O sută de aleşi europeni cer interzicerea noilor proiecte în domeniul combustibililor fosili
O sută de aleşi europeni cer interzicerea noilor proiecte în domeniul combustibililor fosili

Uniunea Europeană va consulta sectoarele tehnologiei şi telecomunicaţiilor dacă giganţii din domeniul tehnologiei (Big Tech), cum ar fi Alphabet Inc (Google), Meta şi Amazon.com Inc, ar trebui să subvenţioneze costurile reţelei de telecomunicaţii, conform unui document al CE consultat de Reuters.

Furnizorii de telecomunicaţii din UE, inclusiv Deutsche Telekom, Orange, Telefonica şi Telecom Italia susţin că şase cei mai mari furnizori de conţinut sunt responsabili pentru mai mult de 50% din tot traficul internet şi ar trebui să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Printre furnizorii de conţinut sunt incluse şi Netflix Inc, Apple Inc şi Microsoft Corp.

Giganţii din sectorul tehnologiei susţin că ideea este echivalentă cu o taxă pe traficul pe internet şi ar putea submina regulile europene privind neutralitatea net-ului care cer ca toţi utilizatorii să fie trataţi în mod egal.

Consultarea demarată de CE face parte dintr-un document de 19 pagini elaborat de Executivul comunitar înainte de a propune legislaţia.

Documentul ar urma să fie publicat săptămâna viitoare, pentru a include şi răspunsurile companiilor tehnologice şi de telecomunicaţii, deşi perioada publicării ar putea fi modificată. Următorul pas va fi un acord cu statele membre UE şi Parlamentul European pentru finalizarea legislaţiei.

Comisia îi va întreba pe giganţii din tehnologie şi pe operatorii de telecomunicaţii din UE în ce investesc şi cum vor evolua aceste investiţii. "Consultarea demarată de CE include întrebări care caută să justifice ideea companiilor de telecomunicaţii ca giganţii din domeniul tehnologiei să suporte o parte din costul modernizării infrastructurii. Mai mult, se pare că va fi ignorat impactul asupra consumatorilor şi regulile privind neutralitatea net-ului", a declarat o sursă din industrie pentru Reuters.

"De asemenea, CE va solicita informaţii detaliate privind afacerile, cum ar fi contractele de peering, care sunt de obicei confidenţiale", a adăugat sursa.

Scădere puternică a numărului de autorizaţii de construcţie eliberate. Bucureştiul, cel mai puternic declin

Numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate în 2022 a scăzut cu 14,9% faţă de 2021, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

În anul 2022 s-au eliberat 43.660 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-1.490 autorizaţii), Nord-Est (-1.296), Sud-Muntenia (-1.184), Vest (-996), Nord-Vest (-857), Centru (-656), Sud-Est (-594) şi Sud-Vest Oltenia (-554).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 2.691 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (-15,4% faţă de luna noiembrie 2022), cu o suprafaţă utilă totală de 834.425 mp (-8,6%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68,7% sunt pentru zona rurală.

Tot în decembrie 2022 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (-488 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (-155 autorizaţii), Nord-Est (-103), Centru (-76), Sud-Est (-44), Sud-Vest Oltenia (-40), Sud-Muntenia şi Vest (-30, fiecare) şi Nord-Vest (-10).

În luna decembrie 2022 s-au eliberat 565 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+2,9% faţă de luna noiembrie 2022), în suprafaţă utilă totală de 370.571 mp (+48,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna decembrie 2022 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+121157 mp).

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9759
Diferența -0.0007
Zi precendentă 4.9766
USD
Azi 4.7742
Diferența 0.0425
Zi precendentă 4.7317
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9759 RON
USD flag1 USD = 4.7742 RON
GBP flag1 GBP = 5.9774 RON
CHF flag1 CHF = 5.3721 RON
AUD flag1 AUD = 3.1018 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.4124 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0309 RON
NOK flag1 NOK = 0.4302 RON
SEK flag1 SEK = 0.4306 RON
XAU flag1 XAU = 415.3204 RON
Monede Crypto
1 BTC = 471754.22RON
1 ETH = 16015.48RON
1 LTC = 484.77RON
1 XRP = 7.41RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.75%
6 luni: 5.79%
12 luni: 5.83%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17134.54-0.97%
BET-BK3177.98-1.36%
BET-EF923.66-0.61%
BET-FI60622.56-0.07%
BET-NG1213.18-0.53%
BET-TR37787.26-0.98%
BET-TRN36728.98-0.98%
BET-XT1471.96-0.91%
BET-XT-TR3191.04-0.91%
BET-XT-TRN3108.26-0.91%
BETAeRO910.86-1.18%
BETPlus2535.89-0.95%
RTL38053.05-0.66%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel