UE poate renunța la petrolul rusesc? Care sunt alternativele și care vor fi costurile

Mara Ivan |
Data publicării:
Poluarea cu uleiuri uzate este o mare problemă / Foto: Arhivă
Poluarea cu uleiuri uzate este o mare problemă / Foto: Arhivă

Aceasta este una dintre marile întrebări care condiționează noile sancțiuni europene împotriva Rusiei ca răspuns la invazia din Ucraina. Își poate permite UE să se lipsească de energia rusă? Dacă problema principală se referă la gazele naturale, al căror producător principal este Rusia, cea a petrolului este de asemenea majoră, având în vedere ponderea Moscovei în importurile UE-27.

Ce plănuiesc statele UE

În timp ce Statele Unite au anunțat un embargo asupra petrolului și gazelor rusești, Uniunea Europeană nu pare pregătită să urmeze aceeași cale. Însuși președintele american a recunoscut acest lucru: "Ne-am consultat aliații noștri europeni, dar nu le-am cerut să ni se alăture și nici nu ne așteptăm să o facă”, a spus Joe Biden.

În timp ce Marea Britanie a urmat exemplul Washingtonului, anunțând încetarea importurilor de energie din Rusia până la sfârșitul acestui an, problema este una care divizează în cadrul UE. Germania respinge ideea unui embargo pe termen scurt. Joi, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, a cerut ca dependența UE de Moscova să fie "redusă cât mai repede posibil". În absența unui embargo, Comisia Europeană a propus o reducere cu două treimi a achizițiilor de gaze din Rusia în acest an și va prezenta o propunere legislativă în acest sens până în aprilie. 

Cât de important este petrolul rusesc pentru UE?

UE este puternic dependentă de importurile de energie. În 2019, 61% din necesarul statelor membre a fost acoperit din surse externe. Iar Rusia este un jucător important în acest domeniu. Are o pondere deosebit de mare în importurile europene de gaze naturale (41,1%) și de cărbune (46,7%, inclusiv produse derivate). Dar Rusia este, de asemenea, cel mai mare furnizor de produse petroliere al UE (23% din importuri în 2019). Numai în ceea ce privește țițeiul, această cotă a urcat la 27%, cu mult înaintea Irakului (9%) și a Nigeriei (7,9%). 

Nu toate țările sunt expuse în mod egal. Slovacia este cea mai afectată, deoarece 78,4% din produsele petroliere și 100% din țițeiul pe care l-a importat în 2020 proveneau din Rusia. Urmează Finlanda, Polonia și Lituania, unde importurile rusești reprezintă peste două treimi din total. În schimb, Portugalia, care se aprovizionează în principal din Brazilia, Spania și Nigeria, nu importă aproape nimic din Rusia (4%).

Germania, care este deja puternic dependentă de gazele naturale rusești (65% din importurile sale), este, de asemenea, foarte expusă la petrol, reprezentând 30% din importuri în 2020. Franța este mai puțin îngrijorată, deoarece doar 13% din produsele petroliere și 9% din țițeiul importat în același an au fost rusești.

Care sunt alternativele posibile

Deutsche Bank vorbește despre cinci țări care ar putea furniza mai mult petrol către UE pentru a compensa absența importurilor rusești: Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iran, Statele Unite și Venezuela. Niciuna dintre ele nu poate satisface singură nevoile generate de un embargo al UE asupra Rusiei sau de o decizie a Rusiei de a-și întrerupe exporturile. Și niciuna dintre aceste soluții nu este ușor de implementat.

Arabia Saudită, care a lucrat pentru a aduce Moscova în Opec+, organizația țărilor producătoare de petrol, este reticentă în a renunța la această alianță. Problema Iranului va depinde de rezultatul negocierilor cu Occidentul privind programul său nuclear. Chestiunea Venezuelei va depinde de o ipotetică renunțare la sancțiunile impuse de Statele Unite, respinse de o parte a clasei politice americane, ca să nu mai vorbim de faptul că starea infrastructurii petroliere a țării, după ani de subinvestiții, rămâne necunoscută.

Citește și Rusia, atac la adresa companiilor occidentale. A făcut o listă neagră

Emiratele Arabe Unite au cerut țărilor OPEC să "ia în considerare creșterea nivelului de producție", precizând în același timp că nu vor lua singure inițiative. În ceea ce privește Statele Unite, "după pandemia Covid 19, toate liniile de producție trebuie reconstruite, piața muncii este tensionată, iar companiile de servicii nu au revenit la o funcționare normală", a declarat Jérôme Sabathier, șeful departamentului de economie și evaluare a mediului la IFP Energies Nouvelles.

"Putem să ne descurcăm fără petrol rusesc? Da, dar întrebarea este când", explică el. Este întotdeauna posibil să se găsească rute alternative de aprovizionare, dar acest lucru nu se întâmplă peste noapte. La scară națională, este fezabil, dar necesită timp. SUA vor avea nevoie de 45 de zile, în timp ce Rusia reprezintă doar 8% din importurile sale de petrol. Marea Britanie nu va putea face acest lucru până la sfârșitul anului. La nivelul UE, ar fi foarte complicat.

La ce ne putem aștepta în privința prețurilor?

Dacă ar exista un embargo european asupra petrolului rusesc, având în vedere imposibilitatea de a înlocui barilul pe termen scurt, prețul țițeiului ar putea atinge cote fără precedent", avertizează Jérôme Sabathier. Ar exista apoi o reacție din partea cererii, care s-ar prăbuși, iar noi ne-am trezi într-o adevărată criză energetică.

Banca britanică Barclays notează că "în cel mai rău caz, dacă majoritatea exporturilor de petrol rusesc (6 milioane de barili pe zi anul trecut) ar fi întrerupte din cauza unor sancțiuni similare celor impuse Iranului, nu am fi surprinși dacă prețul barilului de petrol Brent ar depăși 200 de dolari în acest an. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9766
Diferența 0.0004
Zi precendentă 4.9762
USD
Azi 4.7317
Diferența 0.0147
Zi precendentă 4.717
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9766 RON
USD flag1 USD = 4.7317 RON
GBP flag1 GBP = 5.9743 RON
CHF flag1 CHF = 5.3535 RON
AUD flag1 AUD = 3.0801 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3872 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0307 RON
NOK flag1 NOK = 0.4280 RON
SEK flag1 SEK = 0.4288 RON
XAU flag1 XAU = 405.9099 RON
Monede Crypto
1 BTC = 468484.67RON
1 ETH = 15981.03RON
1 LTC = 425.57RON
1 XRP = 6.57RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.59%
6 luni: 5.63%
12 luni: 5.68%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17306.560.02%
BET-BK3218.71-0.09%
BET-EF930.340.11%
BET-FI60571.00-0.15%
BET-NG1222.550.24%
BET-TR38168.670.02%
BET-TRN37099.550.02%
BET-XT1485.700.02%
BET-XT-TR3220.990.02%
BET-XT-TRN3137.420.02%
BETAeRO919.96-0.20%
BETPlus2561.020.03%
RTL38350.970.12%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel