Parlamentul European a adoptat amendamente prin care limitează posibilitatea platformelor online de a verifica mesajele private ale utilizatorilor pentru identificarea materialelor privind abuzurile sexuale asupra copiilor. Eurodeputații au cerut ca toate comunicațiile protejate prin criptare end-to-end să fie excluse din mecanism, pe fondul temerilor că măsurile europene ar putea deschide calea către supravegherea generalizată a conversațiilor private.
Votul nu reprezintă însă finalul dosarului. Textul va fi transmis Consiliului Uniunii Europene, care are la dispoziție trei luni pentru a accepta sau respinge modificările adoptate de Parlament.
Dosarul vizează reintroducerea unei derogări temporare de la normele europene privind confidențialitatea comunicațiilor electronice, cunoscute drept regulile ePrivacy.
Derogarea permite furnizorilor de servicii de comunicații electronice să utilizeze, în mod voluntar, tehnologii pentru identificarea materialelor care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor și a tentativelor de racolare a minorilor în conversațiile private.
Măsurile pot include detectarea, eliminarea și raportarea conținutului suspect către organismele competente.
Regimul anterior a expirat la 3 aprilie 2026, după ce Parlamentul European a respins, la 26 martie, propunerea Comisiei Europene de prelungire a acestuia. Consiliul UE a retrimis ulterior proiectul Parlamentului pentru o a doua lectură.
Derogarea este prezentată drept o soluție temporară, destinată să evite un vid legislativ până la adoptarea unui regulament european permanent pentru combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online.
Principala modificare introdusă de Parlament prevede excluderea din domeniul de aplicare a legii a tuturor comunicațiilor asupra cărora criptarea end-to-end „este, a fost sau urmează să fie aplicată”.
Criptarea end-to-end înseamnă că mesajul poate fi citit numai de expeditor și de destinatar. În principiu, nici compania care operează serviciul de mesagerie nu poate accesa conținutul conversației.
În forma adoptată de eurodeputați, mesajele protejate printr-un astfel de sistem nu ar trebui scanate în baza derogării temporare.
Parlamentul a cerut anterior și limitarea tipurilor de tehnologii care pot fi utilizate, aplicarea unor măsuri proporționale și obținerea unei autorizări judiciare pentru anumite operațiuni de detectare.
Fiind vorba despre a doua lectură a unui dosar legislativ, pentru respingerea sau modificarea poziției Consiliului era necesară majoritatea absolută a eurodeputaților, respectiv cel puțin 360 de voturi.
Într-un prim vot, 314 eurodeputați au susținut respingerea poziției Consiliului, 276 au votat împotrivă, iar 17 s-au abținut. Deși propunerea a obținut majoritatea voturilor exprimate, nu a întrunit majoritatea absolută necesară.
Ulterior, poziția Parlamentului, modificată prin amendamente, nu a fost respinsă: 276 de eurodeputați au votat pentru respingere, 286 împotrivă, iar 30 s-au abținut. În aceste condiții, a doua lectură a fost închisă, iar textul amendat va merge la Consiliu.
Organizațiile pentru drepturi digitale denumesc derogarea temporară „Chat Control 1.0”, deoarece permite companiilor private să analizeze anumite comunicații ale utilizatorilor.
European Digital Rights, o rețea de organizații pentru apărarea drepturilor digitale, a cerut respingerea prelungirii mecanismului, avertizând că acesta poate normaliza verificarea conversațiilor private de către marile companii tehnologice.
Una dintre principalele temeri este că infrastructura tehnică dezvoltată pentru identificarea abuzurilor asupra copiilor ar putea fi extinsă ulterior și pentru identificarea altor categorii de conținut.
Criticii susțin că, odată creată posibilitatea tehnică de scanare a mesajelor, scopul inițial al sistemului poate fi lărgit prin modificări legislative ulterioare.
Există, de asemenea, riscul ca furnizori precum Meta, Google sau Microsoft să capete un rol tot mai important în stabilirea tehnologiilor folosite, a criteriilor după care este identificat un mesaj suspect și a situațiilor în care datele sunt transmise autorităților.
Derogarea nu le oferă platformelor un drept general de a folosi mesajele utilizatorilor în scopuri comerciale sau publicitare.
Prelucrarea datelor rămâne supusă normelor europene privind protecția datelor, inclusiv Regulamentului general privind protecția datelor, precum și limitelor prevăzute în legislația specială.
Problema semnalată de criticii proiectului este însă că analizarea automată a mesajelor private presupune accesarea sau procesarea unor informații extrem de sensibile.
Chiar dacă operațiunea este realizată de un sistem automat, și nu direct de un angajat, conținutul conversației este evaluat pe baza unor criterii stabilite de operatorul platformei sau de furnizorul tehnologiei.
Un alt risc îl reprezintă rezultatele fals pozitive. Sistemele automate pot clasifica eronat drept ilegale fotografii de familie, imagini cu caracter medical, conversații intime sau materiale schimbate între adolescenți.
Într-o asemenea situație, conținutul poate fi blocat sau raportat, iar informațiile pot ajunge la angajații platformei, la organisme specializate sau la autorități înainte de a se stabili că nu există nicio faptă ilegală.
Autoritățile europene pentru protecția datelor, EDPB și EDPS, au avertizat încă din 2022 că propunerea privind regimul permanent de combatere a abuzurilor sexuale online prezintă riscuri grave pentru drepturile fundamentale.
Cele două instituții au atras atenția că măsurile generale și nediferențiate de detectare ar putea conduce la monitorizarea pe scară largă a comunicațiilor private și au insistat asupra protejării criptării.
Derogarea discutată acum nu trebuie confundată cu viitorul regulament european permanent privind prevenirea și combaterea abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online.
Mecanismul temporar, denumit de critici „Chat Control 1.0”, permite platformelor să efectueze verificări voluntare.
Regulamentul permanent propus de Comisia Europeană ar urma să impună furnizorilor obligații de evaluare și reducere a riscurilor și, în anumite condiții, ordine de detectare, raportare și eliminare a materialelor ilegale.
Propunerea permanentă a generat cele mai mari controverse deoarece poate conduce, în funcție de forma finală, la scanarea obligatorie a unor servicii private, verificarea vârstei utilizatorilor și afectarea criptării end-to-end.
Parlamentul European precizează că numeroase aspecte ale viitorului regulament au fost negociate în prima jumătate a anului 2026, însă anumite elemente sensibile urmează să fie discutate în continuare.
Susținătorii măsurilor consideră că platformele nu trebuie să devină spații în care materialele privind abuzurile asupra copiilor pot circula fără posibilitatea de a fi identificate și raportate.
De cealaltă parte, organizațiile pentru protecția vieții private avertizează că supravegherea tuturor conversațiilor nu poate fi justificată prin căutarea unor infracțiuni comise de un număr restrâns de utilizatori.
Disputa se concentrează astfel asupra modului în care pot fi protejați copiii fără ca mesajele private ale tuturor cetățenilor să fie tratate preventiv drept potențiale probe.
Excluderea comunicațiilor criptate end-to-end reprezintă una dintre cele mai importante garanții introduse de Parlamentul European, însă aceasta nu este încă definitivă.
Consiliul Uniunii Europene are trei luni pentru a accepta sau respinge amendamentele Parlamentului.
Dacă reprezentanții statelor membre acceptă toate modificările, actul legislativ va putea fi adoptat în forma votată de eurodeputați.
Dacă nu există un acord, Parlamentul și Consiliul vor intra într-o procedură de conciliere, în cadrul căreia vor încerca să stabilească un text comun.
Prin urmare, votul Parlamentului European nu introduce „supravegherea totală” a mesajelor. Dimpotrivă, eurodeputații au încercat să limiteze mecanismul și să protejeze explicit comunicațiile criptate integral.
Riscul apariției unei infrastructuri extinse de scanare a conversațiilor private nu a dispărut însă. Miza următoarelor negocieri va fi dacă protecția criptării va fi acceptată de Consiliu și menținută atât în derogarea temporară, cât și în viitorul regulament permanent.
