Sancțiunile ar putea include și furnizarea de produse fabricate în sud-estul Asiei de către filialele occidentale, a declarat miercuri emisarul UE pentru sancțiuni, citat de Reuters.

Blocul comunitar a impus diferite sancțiuni Rusiei pentru invazia pe scară largă a Ucrainei începând din 2022. Delegatul special al UE pe chestiunea sancțiunilor, David O'Sullivan, a declarat că sancțiunile nu reprezintă un „glonț magic”, dar scopul lor este de a face mai dificilă, mai lentă și mai costisitoare achiziționarea de arme de către Rusia. El a adăugat că nu își face iluzii cu privire la rezolvarea problemei eschivării sancțiunilor și că listarea companiilor care vând Moscovei bunuri cu dublă utilizare este adesea un mare efort.

Eschivarea sancțiunilor

UE a făcut pași semnificativi pentru a reduce eludarea prin intermediul statelor din Asia Centrală, a spus acesta, iar reducerea acestor fluxuri a fost evidentă în urma eforturilor diplomatice cu Kazahstan, Uzbekistan, Armenia și alții. Cu toate acestea, delegatul UE se confruntă cu o provocare mai dificilă în oprirea unor fluxuri similare în Asia de Sud-Est, unde țările sunt producători, nu doar stații de tranzit.

„O mare parte din produsele care trec prin China sunt fabricate de filiale ale companiilor occidentale din Asia de Sud-Est”, a declarat O'Sullivan, vorbind în cadrul unui eveniment organizat la Bruxelles de un think tank, după o serie de vizite în Vietnam, Thailanda și Malaezia pentru a aborda aceste probleme.

„Este vorba despre identificarea instituțiilor financiare care ar putea finanța transbordarea de produse de luptă (către Rusia)”, a spus el.

„În cazul în care acestea sunt identificate, aceste instituții vor fi înștiințate că dacă nu renunță la acest sprijin, riscă să fie incluse pe listă. Statele Unite au făcut acest lucru cu mare succes în trei cazuri la începutul anului. Începem să colectăm informații și să comparăm notele”.

O provocare tot mai mare în cadrul UE a fost armonizarea legilor care cuprind cele 14 pachete de sancțiuni ale blocului în cele 27 de state membre.

În ciuda acestor limitări, el a afirmat că măsurile luate de UE și de puterile occidentale au împins Rusia într-o economie de război care va avea un impact puternic asupra viitorului economic al țării și care va deveni din ce în ce mai evidentă în următorii doi ani.

Război în declarații

Kremlinul a calificat miercuri drept „periculoase” comentariile lui Jens Stoltenberg, șeful NATO, care sfidat așa-numita linie roșie trasă de Moscova, privind folosirea armelor cu rază lungă furnizate de Occident.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere aliaților să permită Ucrainei să lanseze rachete occidentale în Rusia, inclusiv ATACMS de origine americană și Storm Shadows britanice.

Într-un interviu cu The Times publicat marți, Stoltenberg a respins avertismentul președintelui rus de săptămâna trecută, potrivit căruia această permisiune ar însemna că Occidentul luptă direct cu Rusia.

„Au existat multe linii roșii declarate de el înainte, fără să escaladeze conflictul, lucru care ar implicat direct NATO în război”, a declarat Stoltenberg, al cărui mandat în fruntea alianței militare se încheie în octombrie.

„Nu a făcut acest lucru, pentru că își dă seama că NATO este cea mai puternică alianță militară din lume. De asemenea, își dă seama că războiul nuclear nu pot fi câștigat și nu ar trebui declanșat. Iar noi i-am spus acest lucru foarte clar de mai multe ori”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că remarcile lui Stoltenberg au fost periculoase.

„Această dorință ostentativă de a nu lua în serios declarațiile președintelui rus este o mișcare care este complet lipsită de viziune și de profesionalism”, a declarat Peskov. Poziția lui Stoltenberg este „extrem de provocatoare și periculoasă”, a adăugat Peskov.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.