Amenințarea lui Trump de a retrage garanțiile de securitate ale SUA pentru aliații NATO care nu alocă suficient buget apărării a determinat capitalele europene să exploreze opțiuni mai radicale de finanțare a apărării, inclusiv împrumuturi comune, o idee respinsă anterior de țările cu politici fiscale stricte, precum Germania, Olanda și Danemarca.

Oficialii europeni de rang înalt care discută planul se concentrează acum pe crearea unui mecanism de finanțare pentru apărare, care ar emite obligațiuni garantate de statele participante, mai degrabă decât de UE în ansamblu.

Acest model de finanțare, care ar fi deschis și statelor non-UE precum Regatul Unit și Norvegia, câștigă susținere din partea unui grup cheie de state membre UE, conform declarațiilor a șase persoane implicate în discuții. Deși valoarea exactă a împrumuturilor nu a fost încă stabilită, participanții la negocieri au menționat că suma trebuie să depășească 500 de miliarde de euro.

Europa se confruntă de mult timp cu dificultăți în creșterea cheltuielilor pentru apărare, atât pentru a sprijini Ucraina, cât și pentru a se pregăti pentru un eventual mandat al lui Trump, care a avertizat anterior că SUA „nu vor proteja” aliații NATO „dacă aceștia nu plătesc”.

UE a analizat diverse modalități de a finanța proiecte suplimentare, iar acest fond interguvernamental a devenit cea mai ambițioasă opțiune luată în considerare.

Rolul Regatului Unit și al Băncii Europene de Investiții

Planurile au fost discutate și cu Regatul Unit, dar Londra nu s-a angajat încă în acest proiect, conform oficialilor europeni implicați în discuții. Un oficial britanic de rang înalt a salutat însă inițiativa, considerând-o un semn „încurajator” al determinării europene.

Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să joace un rol tehnic, administrând vehiculul special (SPV) și gestionând funcțiile de trezorerie.

Spre deosebire de propunerile anterioare pentru emiterea de „Eurobonduri” destinate apărării – respinse de țările fiscal-conservatoare din UE –, participarea la acest fond ar fi voluntară și deschisă statelor non-UE. Restricțiile UE privind utilizarea fondurilor comune pentru scopuri militare nu s-ar aplica, iar statele neutre din punct de vedere militar, precum Austria, Malta, Irlanda și Cipru, ar putea opta să nu participe, fără a bloca însă planul.

O schimbare de perspectivă în Europa

Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, care a susținut ideea de Eurobonduri pentru apărare la începutul anului, a declarat pentru Financial Times că există o schimbare de perspectivă în rândul liderilor UE. Deși propunerile sale inițiale au fost întâmpinate cu o reacție „rece”, Mitsotakis spune că acum simte „un nou sentiment de urgență” dat fiind provocările de securitate ale Europei și posibila revenire a lui Trump.

„Există un consens în creștere că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare și, poate, este momentul să stabilim un mecanism comun european pentru finanțarea proiectelor de interes general”, a spus el.

„Germania și Franța ar beneficia evident de o creștere a cheltuielilor europene pentru apărare”, a adăugat Mitsotakis, subliniind că și Italia și Spania, jucători majori în industrie, ar avea de câștigat din această inițiativă.

Pawel Karbownik, ministrul adjunct de finanțe al Poloniei, a afirmat că „Europa nu are altă opțiune” decât să crească investițiile în apărare. „Trebuie să fim capabili să ne apărăm în cel mai rău scenariu”, a declarat acesta pentru Financial Times.

Detalii privind implementarea

Sub noile planuri, BEI ar administra garanțiile naționale care susțin SPV-ul și ar avea un rol administrativ pe piețele de capital. Totuși, politica de creditare actuală a BEI interzice finanțarea directă a investițiilor în arme. Un purtător de cuvânt al BEI a declarat: „Nu am primit nicio astfel de solicitare”.

Țări precum Olanda, Finlanda și Danemarca susțin în general ideea, conform celor familiarizați cu discuțiile. Poziția Germaniei rămâne incertă și va depinde de rezultatele alegerilor federale din februarie.

„Suntem în discuții foarte avansate”, a declarat un diplomat european de rang înalt implicat în negocieri. „Dar nu este încă clar cum vede Berlinul acest plan.”

Discuțiile continuă asupra dimensiunii fondului, dar obiectivul este de a strânge cel puțin 500 de miliarde de euro, sumă pe care președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat-o liderilor ca fiind minimul necesar în următorul deceniu pentru a satisface nevoile de securitate ale continentului.

Fondurile ar putea fi utilizate pentru a sprijini proiecte comune de apărare, cum ar fi sistemele comune de apărare aeriană propuse de Polonia și Grecia, care ar costa singure 500 de miliarde de euro, conform comisarului UE pentru apărare, Andrius Kubilius.

Bruxelles-ul speră că finanțarea achizițiilor comune de arme va încuraja contractorii din domeniul apărării să facă investiții pe termen lung. Totuși, rămân multe de stabilit în privința utilizării fondurilor.

„Nu ne opunem alocării de mai mulți bani pentru apărare”, a declarat un oficial implicat în discuții. „[Dar] prioritatea trebuie să fie definirea exactă a modului în care vor fi cheltuiți acești bani.”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.