La începutul mesajului, fostul lider de la Casa Albă s-a concentrat pe criticile la adresa predecesorilor săi, Joe Biden și Barack Obama, dar și a jurnaliștilor americani care îi contestă propunerea de plan de pace pentru Ucraina. „Orice înțelegere aș face în legătură cu Rusia/Ucraina, oricât de bună ar fi, chiar dacă este cel mai bun acord încheiat vreodată, eșuatul New York Times va vorbi rău despre el”, a scris Trump.

El l-a atacat direct și pe Peter Baker, jurnalist la New York Times, spunând că acesta „a urmat cerințele editorului său” și că a formulat „cereri ridicole”, precum recuperarea Crimeei de către Ucraina. „De ce acest reporter superficial nu spune că Obama a fost cel care a făcut posibil ca Rusia să fure Crimeea de la Ucraina fără să tragă niciun foc de armă?”, a adăugat Trump.

„Războiul lui Biden”, nu al lui Trump

Trump a insistat că actualul conflict este responsabilitatea administrației Biden. „Acesta este războiul lui Joe Biden Somnorosul, nu al meu. A fost un fraier din prima zi și (războiul – n.red.) nu ar fi trebuit să se întâmple și nici nu s-ar fi întâmplat dacă aș fi fost președinte în acel moment”, a declarat fostul lider american. El a susținut că încearcă „să curețe mizeria lăsată de Obama și Biden”.

Referindu-se la Vladimir Putin, Trump a spus: „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile (...). Aceasta mă face să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, și trebuie tratat diferit cu el, prin ‘Sancțiuni secundare’ sau ‘bancare’?”

Mesajul transmis lui Witkoff

În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin s-a arătat dispus să negocieze „fără nicio condiție prealabilă” în discuțiile avute cu emisarul lui Trump, Steve Witkoff.

Planul de pace propus de Trump prevede încetarea focului, recunoașterea de jure a Crimeei ca parte a Rusiei, acceptarea de facto a controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate (cu excepția regiunii Harkov), excluderea aderării Ucrainei la NATO și ridicarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei. De asemenea, centrala nucleară de la Zaporojie ar urma să treacă sub control american, iar securitatea Ucrainei să fie garantată de state europene voluntare.

În schimb, Ucraina și aliații săi au formulat o contrapropunere, cerând ca discuțiile despre teritorii să fie amânate până după un armistițiu, fără recunoașterea controlului rus, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții de securitate sporite și despăgubiri din partea Moscovei.

Discuțiile de la Roma

Tema Crimeei a generat noi tensiuni între Ucraina și SUA, după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins orice acord ce ar legitima anexarea peninsulei de către Rusia. Trump a reacționat dur, avertizându-l pe Zelenski că „poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată țara”.

În cadrul funeraliilor Papei Francisc de la Roma, Trump și Zelenski au avut o întâlnire de 15 minute, descrisă de Casa Albă drept „foarte productivă”. Zelenski a subliniat caracterul „simbolic” al întrevederii, dar a exprimat speranța că aceasta ar putea deveni „istorică” dacă va duce la rezultate concrete. Prioritatea sa rămâne obținerea unei încetări necondiționate a focului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.