"Guvernul a adoptat astăzi în şedinţa de guvern proiectul de lege care reglementează condiţiile în care angajaţii îşi pot prelungi, la cerere, viaţa activă până la vârsta de 70 de ani. Accentuez, este vorba de opţiunea angajaţilor aflaţi în pragul pensionării şi nicidecum de obligativitatea ca aceştia să îşi continue activitatea la un loc de muncă. Acest proiect este asumat de coaliţia de guvernare şi este un prim pas de reformă asumat şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru a ajunge să creăm un cadru legal, care să permită opţiunea persoanelor ce îndeplinesc condiţiile de pensionare, să rămână active şi după vârsta de 65 de ani, stimulând în felul acesta valorificarea experienţei lucrătorilor vârstnici. În România sunt astăzi peste 100.000 de persoane de peste 65 de ani care au contract de muncă sau raport de serviciu conform declaraţiilor depuse de către angajatori", a precizat Raluca Turcan.
Ea a afirmat că acest proiect urmăreşte câteva obiective: avantajul competitiv al forţei de muncă aproape de pensie şi fructificarea experienţei angajaţilor ajunşi în pragul legal al vârstei de pensionare. De asemenea, proiectul aduce echitate pentru cei care activează în sistemul public, această reglementare fiind solicitată şi aşteptată în primul rând de către angajaţii sectorului public, dar în acelaşi timp este şi un angajament politic al coaliţiei.
Transport gratuit cu metroul şi cu trenul pe ruta Bucureşti – Otopeni pentru suporterii Euro 2020
Ministrul Muncii a mai spus că proiectul creşte baza de contributivitate la sistemul de pensii printr-o măsură stimulativ-opţională, în condiţiile în care după împlinirea vârstei de 70 ani persoana poate solicita recalcularea pensiei în sistemul public, iar avantajul constă în majorarea punctelor lunare şi anuale.
Raluca Turcan a arătat că proiectul determină instituţiile să-şi reaşeze politica de resurse umane.
"Pensionarea la stat şi revenirea tot la stat, eventual pe funcţii special create nu a fost niciodată şi nici nu poate să devină o politică de personal modernă de tip european. Una dintre consecinţele evidente este că acest obicei blochează avansarea profesională a multor angajaţi şi nu doar a celor tineri în instituţii din ce în ce mai diverse", a transmis ministrul Muncii .
Totodată, proiectul vine în sprijinul tuturor angajaţilor care au vârsta de pensionare şi pot să-şi prelungească viaţa activă la cerere. Aceştia nu au nevoie de acord din partea angajatorului şi se pot pensiona oricând în intervalul de până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
"Pentru cei care optează să activeze în sectorul public până la vârsta de 70 de ani sunt introduse o serie de reglementări speciale. Repet, mă refer la sectorul public. Pensia nu poate fi comulată cu salariul. Angajaţii din sectorul public care sunt şi în pensie au obligaţia, atenţie, aici au obligaţia ca în termen de 30 de zile de intrarea în vigoare a legii să opteze, fie îşi continuă activitatea până la 70 de ani, cu suspendarea pensiei, sau se suspendă contractul-raportul de serviciu şi intră în pensie. Pentru cei care nu şi-au exprimat această opţiune în termenul prevăzut există două tipuri de consecinţe: încetarea de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire şi recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de a opta între pensie şi salariu", a explicat oficialul MMPS.
Aceasta a subliniat că au fost introduse câteva excepţii de la această regulă a suspendării pensiei pe perioada activităţii ca salariat în sectorul public, fiind vorba de persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică sau a celor care au durata mandatului definită de constituţie şi s-a mers pe această variantă tocmai pentru ca legea să fie constituţională. De asemenea, s-a urmărit câteva tipologii de venituri: persoanele care beneficiază de drepturi de autor, conform legii drepturilor de autor şi drepturilor conexe, personalul didactic pensionat încadrat în regim de plata cu ora, pensionarii încadraţi în gradul III de invaliditate, membrii Academiei Române, asistenţii personali, asistenţii personali profesionişti ai persoanelor cu handicap, asistenţii maternali şi îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică.
Potrivit ministrului Muncii, proiectul prevede şi câteva obligaţii care revin angajatorului, dar şi sancţiuni pentru neîndeplinirea acestora: informarea salariaţilor cu privire la drepturile pe care le au prin acest act normativ; încetarea raporturilor de muncă dacă se constată neîndeplinirea de către angajat a obligaţiei de a opta între pensie şi salariu în termenul prevăzut, cu o sancţiune de 100.000 lei; informarea casei de pensii competente asupra situaţiei celor care au optat pentru menţinerea în activitate într-un termen de 30 de zile de la exprimarea opţiunii, sub sancţiunea unei amenzii de 10.000 lei.
Nu în ultimul rând, Turcan a menţionat că este un proiect care a parcurs etapele transparenţei decizionale, consultărilor publice cu partenerii sociali, cu asociaţiile reprezentative precum şi cu reprezentanţii categoriilor profesionale vizate. A fost preluată o parte dintre observaţiile formulate de ministere şi care ţine cont de decizii ale CEDO şi ale Curţii Constituţionale.
Proiectul adoptat miercuri în şedinţa de Guvern va merge la Parlament spre dezbatere şi se va solicita dezbaterea în procedură de urgenţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.