Vizita lui Benjamin Netanyahu la Casa Albă din 7 aprilie s-a transformat într-un eșec diplomatic major pentru premierul israelian, în timp ce președintele american Donald Trump a indicat clar o schimbare de direcție în politica sa externă: apropierea de Iran și răcirea relației cu liderul israelian. Întâlnirea a fost descrisă de o sursă israeliană ca fiind „mai degrabă o înmormântare decât o nuntă, conform The Economist.

Netanyahu venise la Washington cu trei obiective: ridicarea unei noi taxe vamale de 17% impusă bunurilor israeliene, obținerea sprijinului american împotriva Turciei și pledoaria pentru o lovitură militară asupra facilităților nucleare iraniene. Niciunul dintre aceste scopuri nu a fost atins. Trump a menținut tarifele, l-a elogiat pe președintele turc Erdogan și a anunțat în premieră că SUA vor începe discuții directe cu Iranul pe 12 aprilie, în Oman.

Israel, în poziție de forță, dar blocat politic

În timp ce Israelul se consideră într-o poziție strategică favorabilă după ce a distrus mare parte din apărarea antiaeriană iraniană în urma unui atac din octombrie, Netanyahu este constrâns să nu acționeze unilateral. „Iranul este acum cel mai vulnerabil din ultimii ani”, a spus un oficial israelian din domeniul securității. Totuși, Trump a trasat o linie roșie: nicio acțiune israeliană care să pericliteze negocierile.

Deși Netanyahu s-a remarcat în trecut prin poziții sfidătoare față de președinții americani, în cazul lui Trump lucrurile stau altfel. Potrivit unui diplomat israelian, premierul „a legat politica externă a Israelului de Trump”, ceea ce face dificilă orice mișcare independentă.

Iranul, aproape de pragul nuclear

Acordul nuclear semnat în 2015 (JCPOA) a fost abandonat de Trump în 2018. De atunci, Iranul a crescut dramatic producția de uraniu îmbogățit, ajungând la 275 kg de uraniu la o puritate de 60% – aproape de nivelul necesar pentru arme nucleare. Potrivit experților, această cantitate ar permite fabricarea a șase bombe nucleare dacă ar fi rafinată suplimentar.

Fără un nou acord, un atac militar – american, israelian sau ambele – devine tot mai probabil până la finalul anului.

Negocieri complicate și obiective divergente

Discuțiile din Oman vor avea loc într-un format indirect, mediat de autoritățile din Golf, întrucât Iranul a refuzat negocierile directe. Abbas Araghchi va reprezenta partea iraniană, iar Steve Witkoff, emisarul american pentru Orientul Mijlociu, va conduce delegația SUA.

În timp ce consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, dorește un acord în stilul Libiei – adică distrugerea completă a infrastructurii nucleare – Trump și republicanii izolaționiști preferă o soluție mai realistă: un mecanism de verificare care să liniștească comunitatea internațională fără a forța Teheranul să renunțe total la centrifuge.

Iranul, pe de altă parte, consideră programul său nuclear o garanție de supraviețuire a regimului, mai ales după distrugerea Hezbollah, a Hamas și a propriei rețele de apărare de către Israel. Ayatollahul Ali Khamenei ar putea accepta o „pauză tehnică”, dar nu o dezmembrare completă a programului.

Timpul joacă împotriva diplomației

Experiența recentă a negocierilor dintre Trump și Rusia pe tema Ucrainei, care s-au blocat rapid, alimentează temerile că și discuțiile cu Iranul ar putea sfârși într-un impas. În plus, desfășurarea masivă de forțe militare americane în regiune – bombardiere B-2, portavioane – este un semnal clar că opțiunea militară nu a fost abandonată. Însă menținerea unei astfel de presiuni logistice este costisitoare și nesustenabilă pe termen lung.

În aceste condiții, un acord rapid ar necesita concesii americane, inclusiv ridicarea sancțiunilor impuse exporturilor de petrol iraniene. Teheranul dorește și garanții politice: un tratat ratificat de Senat, greu de obținut în actualul Congres.

Un compromis limitat, descris de analiști drept „JCPOA-lite”, pare din ce în ce mai probabil. Dar dacă acordul va permite Iranului să păstreze centrifugele active, Israelul ar putea decide să acționeze pe cont propriu. Trump pariază că poate obține o înțelegere care să tempereze pericolul nuclear fără să declanșeze un nou război în Orientul Mijlociu. Miza este uriașă. La fel și riscul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.